785 de cicloni mediteraneeni au lovit România în 40 de ani. Jumătate din zăpadă vine din Mediterana

Iarna din România? Mai puțin haotică decât credem. Cercetătorii de la Administrația Națională de Meteorologie au scos la iveală un lucru interesant: aproape jumătate din zăpada care se adună iarna vine direct din Mediterana. Din ciclonii care se nasc acolo și urcă până la noi.

HotNews publică date care arată că România e lovită anual, în medie, de vreo 20 de cicloni mediteraneeni în lunile reci. Studiul aparține meteorologilor Sorin Cheval și Vlad Amihaesei. Ei au analizat patru decenii întregi – 1981-2020 – și arată cum aceste sisteme atmosferice controlează episoadele majore de ninsoare și viscol de la noi.

2.230 de cicloni în Bazinul Mediteranean

Cifrele impresionează. Între 1981 și 2020, în Bazinul Mediteranean au fost observați 2.230 de cicloni. Dintre ei, 785 au ajuns să ne influențeze direct. Trei sferturi – 625 – au adus ninsori pe teritoriul țării.

Cum se formează? Mase de aer arctic sau polar întâlnesc aerul tropical cald din Mediterana. Rezultatul e previzibil: furtuni puternice care transportă umiditate și precipitații abundente. Deși forma corectă în română ar fi „cicloane”, literatura de specialitate folosește aproape exclusiv termenul „cicloni”.

Traiectoria lor e bine definită, se deplasează spre Europa centrală și de sud-est, ajungând frecvent la Marea Neagră unde se regenerează – umiditatea și căldura de acolo le amplifică puterea considerabil. Când aerul cald și umed pe care îl transportă întâlnește masa de aer rece de deasupra României, se formează norii și precipitațiile. Dacă temperaturile scad suficient, ninge. Uneori abundent.

Noiembrie, martie și aprilie – lunile critice

Nu toate lunile sunt la fel. Noiembrie, martie și aprilie primesc cele mai mari cantități de zăpadă din cauza ciclonilor mediteraneeni. Între 49% și 62% din totalul ninsorii. În decembrie? Ponderea scade la aproximativ 40%.

Regional, diferențele sunt clare și nu pot fi ignorate. Estul și sudul României depind cel mai mult de acești cicloni – peste jumătate din ninsoare vine de la ei. În nord și vest, influența e mult mai redusă, sub 20%. Stațiile meteorologice arată că toate cele mai intense zece episoade de ninsori abundente s-au produs în prezența unui ciclon mediteranean. Coincidență?

Scăderi de peste 18 mm pe deceniu

Vestea proastă? Cantitatea totală de ninsoare a scăzut serios în ultimele patru decenii. Regiunile centrale, sud-vestice și sud-estice sunt cele mai afectate. Carpații Orientali și Meridionali, zonele subcarpatice și câmpiile din sud și sud-est înregistrează reduceri de peste 18 mm la fiecare deceniu.

Aprilie se evidențiază prin cele mai clare scăderi. Mai ales în zonele montane din nord și centru, unde ninsorile s-au redus cu peste 8 mm pe deceniu. La începutul iernii (noiembrie) și în primăvara târzie (aprilie), ponderea ciclonilor mediteraneeni în totalul ninsorilor arată ușoare creșteri. Dar perioada decembrie-martie înregistrează scăderi pronunțate.

Impact direct asupra resurselor de apă

Studiul subliniază că acești cicloni sunt direct legați de disponibilitatea resurselor de apă din România. Zăpada acumulată în munți alimentează râurile și lacurile în perioada de topire. Scăderea cantităților de ninsoare poate afecta rezervele de apă pe termen lung. Atat.

Cercetarea semnată de Sorin Cheval, specialist în climatologie și schimbări climatice, și Vlad Amihaesei, climatolog și meteorolog la ANM, oferă o imagine clară a modului în care clima Mediteranei influențează direct vremea din România. Iar datele arată că legătura asta devine din ce în ce mai vizibilă.