8 morți și 35 de răniți în noile atacuri rusești asupra Ucrainei. Dnipro, Zaporojie și Sumy, printre zonele lovite

Rusia a lansat luni noi atacuri cu rachete și drone asupra Ucrainei, iar bilanțul anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de Poliția Națională a ajuns la cel puțin 8 morți și 35 de răniți. Loviturile vin într-un moment în care Ucraina își intensifică propriile atacuri cu drone asupra teritoriului rus, iar Moscova admite deja probleme de aprovizionare cu combustibil.

Pe scurt, cele mai multe victime au fost raportate la Dnipro, unde o rachetă rusească a lovit infrastructura și a ucis 5 persoane, rănind alte 29. În Zaporojie, drone rusești au lovit un microbuz de pasageri și au ucis 3 oameni, rănind 6, inclusiv un copil. Iar în regiunea Sumy din nord-estul Ucrainei, Poliția Națională a anunțat moartea unei femei de 69 de ani și a unui bărbat de 77 de ani în urma unor atacuri cu drone.

Pentru populația civilă, miza imediată nu este doar bilanțul victimelor. Loviturile au lăsat luni fără curent electric anumite zone din opt regiuni ucrainene, după cum a precizat operatorul de rețea Ukrenergo. Într-o perioadă cu temperaturi ridicate și consum mai mare de electricitate din cauza folosirii aparatelor de aer condiționat, astfel de întreruperi înseamnă presiune directă asupra gospodăriilor, spitalelor, transportului și serviciilor locale.

Atacurile indică și direcția militară urmărită de Moscova: infrastructura rămâne o țintă centrală, alături de lovituri care afectează mobilitatea civililor și moralul populației. Datele publicate arată că nu a fost vorba despre un incident izolat. Autoritățile ucrainene au raportat atacuri mortale și în alte cel puțin șase regiuni ale țării.

Zelenski cere din nou apărare antibalistică europeană

În reacția sa de luni, Volodimir Zelenski (președintele Ucrainei) a legat direct atacurile de nevoia de sprijin militar suplimentar din partea partenerilor europeni. Mesajul său are o miză care depășește frontul: dacă infrastructura energetică și urbană rămâne vulnerabilă, costul se mută rapid din zona militară în viața de zi cu zi a civililor și în funcționarea economiei.

„Oamenii au nevoie de o protecție mai mare împotriva unor astfel de atacuri oribile. Mai presus de toate, avem nevoie de capacități antibalistice. Este esențial ca Europa să fie cât mai activă în dezvoltarea propriei apărări antibalistice, propriile sisteme și rachete.”

Apelul vine după mai bine de patru ani de la începutul invaziei ruse la scară largă. Potrivit ONU, peste 16.000 de civili ucraineni au fost uciși în acest interval. Raportat la cele cel puțin 8 decese anunțate luni, cifra arată continuitatea unei strategii care a combinat bombardamentele asupra infrastructurii cu presiunea constantă asupra zonelor locuite.

Dar tabloul militar al ultimelor luni nu mai este unilateral. Ucraina a extins atacurile cu drone asupra unor ținte aflate în Rusia și în teritoriile ocupate de Rusia, iar aceste lovituri au început să afecteze aprovizionarea cu combustibil. Aici apare una dintre schimbările relevante pentru securitatea regională: războiul lovește tot mai clar și capacitatea logistică a Rusiei.

Rusia spune că a doborât 209 drone ucrainene, Ucraina anunță 82 de interceptări

Ministerul rus al Apărării a declarat că apărarea antiaeriană a doborât 209 drone ucrainene de duminică seara până luni dimineață. Pentru comparație, forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 82 din cele 108 drone lansate de Rusia peste noapte, adică peste trei sferturi din totalul anunțat de Kiev.

Diferența dintre cele două bilanțuri nu schimbă un fapt esențial: ambele tabere încearcă să erodeze capacitatea celeilalte de a susține războiul pe termen lung. Numai că efectul asupra civililor rămâne net mai vizibil în Ucraina, unde loviturile de luni au produs morți, răniți și pene de curent în opt regiuni.

Potrivit Independent, Kremlinul susține că obiectivele sale militare rămân pe direcția stabilită, în pofida presiunii venite din atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. Mesajul oficial de la Moscova a fost transmis în aceeași zi în care efectele acestor atacuri au fost recunoscute public chiar de Vladimir Putin.

Duminică, Vladimir Putin a admis că loviturile repetate ale dronelor ucrainene cu rază lungă de acțiune asupra instalațiilor petroliere rusești au provocat penurii de combustibil. Față de fazele anterioare ale războiului, când presiunea era concentrată aproape exclusiv asupra Ucrainei, acesta este un semn că atacurile Kievului ating acum și rețelele de aprovizionare din spatele frontului rus.

„Efortul lor ne face încrezători că obiectivele noastre vor fi atinse.”

Declarația i-a aparținut lui Dmitri Peskov (purtătorul de cuvânt al Kremlinului), care a prezentat operațiunile ruse ca parte a unei strategii aflate în curs. Dincolo de formularea politică, datele zilei arată altceva pentru civilii ucraineni: 8 morți, 35 de răniți, un microbuz de pasageri lovit și întreruperi de curent în opt regiuni.

Ce urmează după o nouă zi de lovituri asupra infrastructurii

Pentru statele europene și membrele NATO din regiune, inclusiv România, semnalul principal ține de continuitatea presiunii asupra infrastructurii energetice și de extinderea cererilor Ucrainei pentru apărare antiaeriană și antibalistică. Acesta este punctul în care războiul depășește frontul clasic: afectează securitatea regională și menține în prim-plan riscul unor noi șocuri energetice.

Iar pe teren, Ucraina intră în următoarea etapă cu aceleași două urgențe vizibile luni: protejarea infrastructurii și apărarea populației civile. Ultimul indicator concret este cel transmis de Ukrenergo: anumite zone din opt regiuni ucrainene au rămas fără energie electrică după atacurile rusești de luni.