8 ore de imobilizare la Spitalul Voila din Câmpina. Raportul MNP indică abuzuri sistemice și un deces suspect
Raportul întocmit prin Mecanismul Național de Prevenire a Torturii arată că la Spitalul de Psihiatrie Voila din Câmpina, județul Prahova, contenția mecanică era folosită repetat, inclusiv asupra minorilor, iar un pacient internat pentru sevraj alcoolic a murit după ce a fost imobilizat 8 ore într-un salon de siguranță.
Mai precis, bărbatul nu avea antecedente psihiatrice, suferea de afecțiuni cardiace cronice multiple și a fost legat în două reprize de câte 4 ore, separate de o pauză de 30 de minute. Autopsia a confirmat decesul prin ischemie miocardică acută. Cazul mută discuția din zona unui incident izolat spre o problemă de practică medicală și de răspundere în interiorul unei unități publice.
Raportul vine după scandalul legat de încătușarea în stradă a artistului Cătălin Ștefan Ion, cunoscut ca Cheloo, pacient al spitalului. Iar concluzia inspecției este că aparența de ordine din unitate ascundea încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale pacienților, exact în zona în care aceștia sunt cei mai vulnerabili și depind complet de personalul medical.
Contenția apare ca soluție de rutină, nu ca măsură excepțională
Datele arată că legarea cu centuri nu era folosită doar în episoade limită, ci și pentru a compensa lipsa de personal. Spitalul a invocat constrângeri financiare și bugetare severe, iar în secțiile monitorizate 46% dintre posturile vitale, medici, infirmieri și îngrijitori, erau vacante. Asta înseamnă aproape jumătate din necesarul de personal lipsă, într-un loc în care supravegherea și intervenția rapidă fac diferența dintre tratament și abuz.
Potrivit Libertatea, inspectorii au consemnat pacienți imobilizați repetat, zi de zi, timp de 2-4 ore, inclusiv pentru stări de confuzie sau probleme severe de echilibru. Într-un exemplu din raport, un pacient a fost contenționat mai multe zile la rând, fiecare episod durând 4 ore, cu pauze de 1,5-3 ore între ele.
„Pacienții erau contenționați mecanic alături de alți pacienți, ceea ce contravine prevederilor legale, chiar dacă este utilizat paravan (era utilizat în una dintre secții). De asemenea, impresia echipei MNP este că pacienții din saloanele de supraveghere erau contenționați atât chimic, cât și mecanic, în mod frecvent.”
Raportul notează că spitalul nici măcar nu avea cameră de izolare prevăzută de lege, deși tocmai lipsa ei a dus la repetarea contenției. Numai că personalul medical nu era instruit nici pentru respectarea drepturilor pacienților, nici pentru abordarea pacienților agresivi, nici pentru tehnici de dezescaladare sau pentru aplicarea corectă a măsurilor de contenționare.
Minorii de 13-16 ani au fost mutați în saloane de adulți și legați
Una dintre cele mai grave constatări privește copiii și adolescenții. Minori cu vârste între 13 și 16 ani au fost mutați și legați în saloane de adulți, deși legislația românească interzice explicit izolarea copiilor. Pentru familii, asta înseamnă că măsuri care ar trebui să fie strict limitate au fost aplicate exact categoriei pe care legea o protejează cel mai clar.
Saloanele de siguranță sunt descrise ca niște „celule de detenție”: fără acces la lucruri personale, fără intimitate, cu ferestre minuscule, lumină artificială aprinsă nonstop și uși ținute sub cheie. Dar problema nu ține doar de spațiu. Raportul arată că pacienții agitați erau legați adesea de față cu ceilalți bolnavi din salon, fapt considerat degradant și ilegal.
Abuzul apărea și în limbajul folosit de personal. Într-o plângere a unei paciente este redată amenințarea: „Dacă nu iei tratamentul, te închidem la siguranță și te legăm!”. Raportul explică limpede că refuzul tratamentului este un drept al pacientului și nu poate fi transformat într-o abatere disciplinară.
„Refuzul pacientului de a accepta tratamentul medicamentos este un drept al acestuia care trebuie respectat. În consecință, nu poate fi privit ca o indisciplină, care trebuie sancționată. Utilizarea sintagmei «externare disciplinară» în cazul pacientului care refuză administrarea tratamentului duce în derizoriu dreptul pacientului de a-și da consimțământul liber la tratament.”
În 21 de luni au fost înregistrate 16 evenimente grave, inclusiv suicid și incendiere
Între 1 ianuarie 2023 și 1 octombrie 2024, registrul spitalului a consemnat 16 evenimente indezirabile sau incidente de tip EAAAM. În listă apar părăsiri ale spitalului fără acordul personalului medical, tentativă de suicid, incendierea patului unui pacient și suicid. Raportat la 21 de luni, înseamnă mai mult de un eveniment grav la fiecare două luni.
Un pacient s-a sinucis prin spânzurare în 2024, deși, potrivit documentelor analizate, starea lui clinică părea ameliorată. Raportul reține că în schema sa terapeutică lipsea complet consilierea psihologică, deși medicul curant ar fi trebuit să recomande ședințe de consiliere ca măsură complementară tratamentului medicamentos.
„În cursul anului 2024, în cadrul Spitalului Voila, un pacient s-a sinucis prin spânzurare. Evenimentul a fost neașteptat pentru personalul de asistență și îngrijire, având în vedere că, pe parcursul internării, starea sa de sănătate se ameliorase, acesta beneficiind atât de tratament farmacologic, dar și de activități ocupaționale (în special meloterapie).”
Și un alt episod arată cât de fragil era controlul într-o zonă cu risc ridicat: un pacient a incendiat patul într-un salon de siguranță după ce a introdus materiale inflamabile, punând în pericol întreaga secție.
Evadările adolescentelor din programul CREEATIV au expus și breșele de securitate
Raportul mai arată că, în 2024, mai multe paciente minore implicate în programul CREEATIV, destinat tratării și reabilitării minorilor dependenți de substanțe, au părăsit spitalul fără acordul personalului medical. Evadările s-au produs în mod repetat, prin escaladarea gardului de protecție al incintei.
Aici miza trece de la tratament la obligația elementară de supraveghere. Dacă minorele puteau ieși în mod repetat dintr-o unitate psihiatrică, vulnerabilitatea nu mai poate fi redusă la un incident punctual, ci indică o problemă de organizare și pază.
Deocamdată, informațiile publice disponibile indică doar constatările și criticile formulate de Avocatul Poporului, nu și sancțiuni anunțate de Ministerul Sănătății, Guvern sau conducerea unității. Faptul concret este acesta: în secțiile verificate la Spitalul de Psihiatrie Voila din Câmpina, județul Prahova, 46% dintre posturile vitale erau vacante în momentul controlului.
