Investitorul Mark Cuban susține că lucrul cu inteligența artificială poate dezvolta gândirea critică la elevi, în timp ce mulți profesori avertizează asupra riscurilor.
În timp ce tot mai mulți profesori își exprimă îngrijorarea că tehnologia ar putea afecta negativ abilitățile de gândire ale elevilor, Mark Cuban, cunoscut pentru aparițiile sale de la „Shark Tank”, are o perspectivă diferită. Discuția despre rolul inteligenței artificiale în educație devine tot mai intensă, iar răspunsurile nu sunt deloc simple.
Optimismul lui Mark Cuban privind viitorul elevilor
Mark Cuban a afirmat recent că elevii care învață să folosească în mod corect inteligența artificială vor să fie cel mai bine pregătiți pentru a conduce. Într-un interviu pentru CNBC, el a spus: „Studenții care folosesc eficient inteligența artificială știu cum să pună întrebările potrivite. Folosesc inputuri solide și aplică gândirea critică pentru a evalua rezultatele. Inteligența artificială îi ajută pe studenți să gândească mai amplu, dar nu ia decizii.”
Pentru Cuban, cheia este ca elevii să folosească AI ca pe un partener, nu ca pe o scurtătură. Acest mod de abordare ar putea să le ofere un avantaj important în viitor.
Îngrijorările profesorilor privind impactul AI
Un studiu realizat de Samsung în luna octombrie, la care au participat 620 de profesori americani, a arătat că 81% dintre aceștia cred că dependența de tehnologie poate slăbi gândirea critică a elevilor. În același timp, 88% sunt de părere că AI va fi importantă pentru viitorul elevilor.
Studii recente și opinii din mediul academic
Cercetătorii de la Oxford University Press au avertizat că AI creează o generație de tineri care gândesc mai rapid, dar mai superficial. Un sondaj realizat pe 2.000 de adolescenți britanici a arătat că 8 din 10 folosesc AI pentru școală, mulți dintre ei spunând că instrumentele digitale fac învățarea „prea ușoară”.
Kimberley Hardcastle, profesoară la Northumbria University, a explicat că „elevii pot produce rezultate sofisticate fără efortul intelectual tradițional necesar”. Anitia Lubbe, de la North-West University din Africa de Sud, a subliniat că „Studenții pot produce rezultate sofisticate fără parcursul cognitiv tradițional necesar pentru a le crea.”
Inteligența artificială: pericol sau resursă pentru educație?
Deși opiniile sunt împărțite, ambele tabere recunosc că AI schimbă profund modul în care elevii învață. Profesorii se tem că ar putea apărea o „atrofie a vigilenței epistemice”, adică pierderea capacității de a pune întrebări și de a verifica informațiile. Pe de altă parte, Mark Cuban investește în proiecte educaționale precum „Solve for Tomorrow” al Samsung, care sprijină integrarea AI în școli.
El spune: „Fiecare companie are nevoie de asta. Nu există nimic intuitiv în integrarea inteligenței artificiale de către o companie, și asta nu înțelege lumea. Asta va însemna pierderi de locuri de muncă peste tot.”
Se pune astfel întrebarea: cum pot elevii și profesorii să găsească un echilibru între folosirea tehnologiei și dezvoltarea gândirii critice? Răspunsul nu este simplu, dar devine tot mai important pe măsură ce AI devine tot mai prezentă în educație.
Viitorul educației în era tehnologiei
Discuția despre rolul AI în școli arată cât de rapid se schimbă lumea educației. În timp ce unele voci susțin integrarea tehnologiei, altele atrag atenția că nu trebuie să pierdem din vedere dezvoltarea abilităților esențiale de gândire critică. Soluția propusă de mulți experți este ca AI să fie folosită în mod responsabil, ca instrument de sprijin, nu ca înlocuitor al efortului intelectual.
Pe măsură ce tot mai multe școli adoptă instrumente digitale și proiecte precum parteneriatul dintre Mark Cuban, Emma Grede și Samsung, responsabilitatea de a ghida elevii în folosirea AI revine educatorilor. Așa cum spunea Kimberley Hardcastle: „Pericolul nu e tehnologia în sine, ci modul în care o legitimăm ca substitut al efortului intelectual.”
Acest subiect va rămâne de actualitate, iar modul în care elevii și profesorii aleg să folosească AI va influența nu doar viitorul muncii, ci și modul în care vor gândi generațiile viitoare.
