Acordul SUA-Iran lasă Europa pe dinafară cu 3 probleme majore
Liderii europeni au salutat acordul de încetare a focului dintre Statele Unite și Iran, mediat de Pakistan. Însă înțelegerea lasă nerezolvate mai multe probleme cheie care afectează direct interesele europene și marginalizează continentul în procesul diplomatic.
Principalele necunoscute vizează Strâmtoarea Hormuz, sancțiunile economice și soarta Libanului.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acordul va aduce „o dezescaladare foarte necesară” în Orientul Mijlociu, în timp ce cancelarul german Friedrich Merz a cerut o soluție care să ducă la „un sfârșit de durată al războiului”. Mult mai critic, premierul spaniol Pedro Sánchez a avertizat că armistițiul nu ar trebui „să ne facă să uităm haosul, distrugerea și viețile pierdute”. „Guvernul Spaniei nu îi va aplauda pe cei care dau foc lumii doar pentru că apar apoi cu o găleată”, a scris Sánchez pe rețelele de socializare.
Acordul a fost obținut marți seara, în ultimul moment, după ce președintele american Donald Trump a amenințat că va „arunca în aer” fiecare pod și centrală electrică din Iran dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Hormuz. „O întreagă civilizație va muri în seara asta, pentru a nu mai fi adusă niciodată înapoi”, a afirmat Trump, într-o declarație extraordinară.
Ce se întâmplă cu Strâmtoarea Hormuz?
Prima și cea mai mare problemă este Strâmtoarea Hormuz, culoarul maritim îngust prin care trecea o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. Blocarea sa efectivă de la începutul atacurilor americano-israeliene, pe 28 februarie, a dus la explozia prețurilor la energie. Europenii s-au arătat dispuși să ajute la securizarea strâmtorii, dar abia după încheierea conflictului, iar acum vor trebui să-și respecte promisiunea. O coaliție de peste 40 de țări s-a angajat să securizeze Hormuz, însă nu toate națiunile vor contribui egal.
Președintele francez Emmanuel Macron a precizat că aproximativ 15 țări vor lucra la „o misiune strict defensivă, în coordonare cu Iranul, când vor fi îndeplinite condițiile pentru a permite reluarea traficului”.
Dar planurile europene se lovesc de viziuni complet diferite. Ministrul iranian de externe, Seyed Abbas Araghchi, a spus deja că armata iraniană va decide cine și în ce condiții va naviga prin strâmtoare. Mai mult, Donald Trump a lansat ideea unei „societăți mixte” cu Iranul pentru a percepe taxe navelor care tranzitează zona. „Este o modalitate de a o securiza, de a o securiza și de mulți alți oameni. Este un lucru frumos”, a declarat Trump pentru ABC.
Pentru europeni, orice sistem de taxare este inacceptabil. Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a afirmat anterior că Hormuz, fiind un bun public global, nu poate fi supus unor „scheme de plată pentru trecere”.
Vor fi ridicate sancțiunile împotriva Teheranului?
O altă întrebare care îi privește direct pe europeni este ridicarea sancțiunilor, o măsură pe care Teheranul susține că se află printre cele 10 puncte ale acordului. Uniunea Europeană are în vigoare un regim extins de sancțiuni împotriva Iranului, care acoperă proliferarea nucleară, abuzurile drepturilor omului și sprijinul militar pentru invazia Rusiei în Ucraina. Anul acesta, statele membre au desemnat Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) drept organizație teroristă, exact corpul militar care controlează acum Strâmtoarea Hormuz.
O decizie rapidă a Washingtonului de a ridica sancțiunile ar pune Bruxelles-ul într-o poziție dificilă, mai ales că acordul nu pare să acopere sprijinul continuu al Teheranului pentru războiul Rusiei.
După ce a amenințat cu distrugerea unei civilizații, președintele american a adoptat brusc un ton pozitiv, promițând că „se vor face bani mulți”. „Vom discuta, și discutăm, despre scutirea de Tarife și Sancțiuni cu Iranul”, a anunțat el pe o rețea de socializare.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze subiectul, argumentând că o discuție despre ridicarea sancțiunilor în acest stadiu este „speculativă și ipotetică”.
Libanul, marea victimă colaterală
Europenii privesc cu îngrijorare și spre Liban, o țară fragilă, lovită puternic de acțiunile militare ale Israelului împotriva Hezbollah. Ofensiva a dus la strămutarea a peste 1 milion de persoane. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a subliniat că prevederile armistițiului ar acoperi și Libanul, „cu efect imediat”.
Însă biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a contrazis imediat afirmația, precizând că „încetarea focului de două săptămâni nu include Libanul”.
La scurt timp, armata israeliană a lansat un nou val de lovituri aeriene în sudul Libanului. Continuarea atacurilor a alarmat europenii, care se tem de o destabilizare și mai mare și de un nou val de migrație. „Cerem Israelului să înceteze operațiunea din Liban, respectând suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
UE a alocat un ajutor financiar de 1 miliard de euro pentru Liban în perioada 2024-2027, o parte din fonduri fiind destinată gestionării frontierelor.
