Adevărul despre rezervele de gaze ale României. Ce cantități au rămas în depozite după iarnă
România a ieșit din iarnă cu aproape un sfert din capacitatea națională de stocare a gazelor naturale neatinsă. Consumul a fost mai mare decât media ultimilor ani din cauza temperaturilor scăzute, dar depozitele au rezistat fără probleme.
REZUMAT:
- România a rămas cu 24,3% din rezervele de gaze la finalul sezonului rece.
- Consumul național a ajuns la 6,46 miliarde de metri cubi, cu 4% peste media ultimilor trei ani.
- Facturile și siguranța energetică a populației sunt protejate prin noi planuri de extindere a depozitelor.
Datele oficiale după o iarnă atipică
Transgaz a publicat cifrele exacte la finalul ciclului de extracție. Între noiembrie 2025 și martie 2026, românii și industria au consumat 6,46 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Este o cantitate uriașă, dar ușor sub nivelul anului trecut.
Și totuși, față de media ultimilor trei ani, consumul a înregistrat o creștere de 4%. Motivul este simplu. Temperaturile mult mai scăzute din această perioadă au forțat centralele să funcționeze la o capacitate mai mare pentru a asigura încălzirea locuințelor.
Din depozitele subterane s-au extras 2,36 miliarde de metri cubi. Asta înseamnă cu 5,3% mai puțin față de ciclul anterior, dar cu 17% peste media ultimilor ani. La data de 30 martie 2026, stocul național se situa la 769,3 milioane de metri cubi, reprezentând un grad de umplere de 24,3%.
Ce se întâmplă acum cu rezervele de stat
Oficial, sezonul de injecție a început pe 1 aprilie.
Dar operarea depozitelor rămâne extrem de flexibilă. Directorul general al Depogaz, Mădălina Moise, a explicat la solicitarea Mediafax că sistemul se adaptează zilnic la cererea din piață. Gazele rămase sunt distribuite echilibrat în facilități precum Bilciurești și Urziceni.
Toamna trecută, statul a demonstrat că poate gestiona eficient rezervele. Conform reglementărilor europene, România trebuia să atingă un nivel de umplere de 90% până la 1 noiembrie. Depogaz a bifat această țintă mult mai devreme, încă din 20 septembrie 2025.
„Depozitele Depogaz sunt operate într-un mod coordonat, iar în prezent, accentul este pus pe utilizarea etapizată a acestora, în funcție de caracteristicile tehnice specifice fiecărui depozit. Această abordare permite o utilizare mai eficientă a capacităților disponibile și asigură menținerea livrărilor în condiții de stabilitate pe întreaga durată a sezonului”, a transmis Mădălina Moise.
Compania de stat controlează peste 90% din capacitatea activă de înmagazinare a țării, operând cinci depozite mari dezvoltate în zăcăminte epuizate. Restul pieței aparține companiei Depomureș.
Planuri noi pentru securitatea energetică
În funcție de solicitările clienților și de vreme, operatorii derulează acum atât operațiuni de injecție, cât și de extracție. Se folosesc mecanisme comerciale specifice, precum swap-ul, o practică uzuală pe piața energiei.
Însă Depogaz pregătește investiții masive pentru a mări capacitatea de stocare pe termen lung.
Un proiect major vizează depozitul Bilciurești, unde se urmărește creșterea capacității zilnice de extracție cu până la 6 milioane de metri cubi pe zi. Termenul estimat pentru finalizarea acestor lucrări de modernizare este anul 2027.
Mai mult, compania caută fonduri pentru extinderea depozitului Ghercești.
Dacă proiectul primește finanțare, capacitatea totală de înmagazinare va crește cu 350 milioane de metri cubi anual. În prezent, capacitatea zilnică totală de extracție a României este de 29,2 milioane de metri cubi, nivel atins doar la începutul ciclului de extracție, când depozitele sunt pline la refuz.
CUM AFECTEAZĂ CETĂȚEANUL: Pentru omul de rând, aceste cifre și investiții se traduc direct în siguranță la iarnă. Un sistem de depozitare extins și modernizat înseamnă că România nu va depinde de importuri de urgență la prețuri uriașe în zilele cu ger extrem. Facturile românilor depind direct de capacitatea statului de a înmagazina gaze ieftine vara și de a le extrage rapid iarna, scăzând drastic riscul unor explozii de prețuri pe piața internă.
