Fostul actor de televiziune a petrecut șapte ani în străinătate, a lucrat ca antrenor de tenis și s-a întors în România pentru a se dedica filmului. Povestea sa, spusă chiar de el.
La 48 de ani, Lucian Viziru pare să fi găsit echilibrul între ambițiile sale și liniștea de care avea nevoie. Drumul până aici nu a fost însă deloc ușor. De la statutul de vedetă a telenovelelor la viața de antrenor de tenis în Germania, deciziile sale au surprins pe mulți. Ce l-a determinat să lase în urmă succesul din România?
De la televiziune la tenis: o schimbare radicală
În anii 2000, Lucian Viziru era unul dintre cele mai cunoscute nume din televiziunea românească. Serialele i-au adus faimă, dar și multe provocări. Într-un interviu recent, el recunoaște că, dacă ar putea să o ia de la capăt, ar alege tenisul în locul actoriei. De ce?
Motivul este unul cât se poate de practic. Fuseseră mai multe circumstanțe. Îmi stricasem relația cu Acasă TV, proiectul muzical nu a mers, seriale se făceau tot mai puține, iar eu aveam familie de întreținut. În Germania, la vremea aceea, se câștiga mai bine. În plus, mă gândeam că nu ar fi rău pentru Mihai să învețe germana și să crească într-un mediu mai curat decât Bucureștiul. A fost o alegere logică, de familie, dar și o provocare personală, explică el.
Viața în străinătate: provocări și beneficii
Mutarea în Germania nu a fost o aventură, ci o decizie necesară. Viziru a lucrat ca antrenor de tenis timp de șapte ani, într-o societate unde regulile sunt respectate cu strictețe. Adaptarea a fost grea, recunosc. Noi, românii, avem un fel de a ne descurca, acolo nu există așa ceva. Ora e oră, regula e regulă, nu există «lasă că merge și așa». Mi-a prins bine disciplina, dar am dus dorul spontaneității, al apropierii umane, al hazului românesc. Nemții sunt corecți și eficienți, dar mai reci. Am revenit pentru că simțeam că am lăsat povești neterminate aici. România e acasă, cu bune și rele, și nu voiam să-mi închid capitolul pe fugă, mărturisește actorul.
Deși adaptarea nu a fost ușoară, această perioadă i-a oferit o perspectivă diferită asupra vieții. „Am învățat să apreciez ordinea și planificarea, dar și să înțeleg că uneori e bine să lași loc și emoțiilor”, adaugă el.
Întoarcerea acasă: proiecte noi și lecții învățate
După șapte ani petrecuți în Germania, Lucian Viziru a decis să revină în România. Motivele acestei decizii au fost atât personale, cât și profesionale. Am revenit pentru că simțeam că am lăsat povești neterminate aici. România e acasă, cu bune și rele, și nu voiam să-mi închid capitolul pe fugă, spune el. Dar cu ce a revenit?
Primul răspuns este filmul. În momentul ăsta, am început pregătirile pentru cel de-al doilea film, care va fi tot o comedie. Dacă nu l-ați văzut pe primul, «Norocoșii», îl veți putea urmări în curând pe Voyo. În plus, ne bate gândul, pe mine și pe Ema, să producem și un serial de comedie. Acolo sper să și joc, de data asta am pile. (râde) Îmi place ideea de a construi proiecte care să aducă zâmbete oamenilor, pentru că umorul e, cred eu, cel mai bun antidot la toate grijile cotidiene.
De ce a ales să revină în România
Decizia de a reveni acasă nu a fost una ușoară. Viziru recunoaște că Germania i-a oferit stabilitate, însă România rămâne locul unde simte că aparține cu adevărat. Am revenit pentru că simțeam că am lăsat povești neterminate aici. România e acasă, cu bune și rele, și nu voiam să-mi închid capitolul pe fugă, detaliază el.
Un alt motiv important a fost dorința de a explora noi direcții artistice. „Filmul m-a captivat pentru că permite o altă profunzime. Nu e ca serialele TV, unde uneori te repeți”, explică regizorul.
În prezent, Viziru lucrează la cel de-al doilea film și nu exclude o posibilă revenire în televiziune, dar doar dacă proiectul îi va permite să se exprime autentic. „Nu vreau să fac compromisuri. Vreau să continui să construiesc lucruri cu sens”, încheie el.
Lecții din experiența lui Lucian Viziru
După ani de schimbări și provocări, Lucian Viziru pare mai împăcat ca niciodată. A reușit să îmbine disciplina învățată în Germania cu pasiunea românească, iar acest lucru se reflectă în proiectele sale actuale.
Întrebat cum reușește să mențină echilibrul între viața personală și cea profesională, răspunsul lui este simplu: „Nu fugi de greutăți, dar nici nu te lupți cu morile de vânt. Alegi ce te ajută să crești și lași în urmă ce te trage înapoi”.
Povestea lui Lucian Viziru arată că schimbările pot aduce nu doar provocări, ci și oportunități. Experiențele din Germania l-au ajutat să se cunoască mai bine și să aprecieze ceea ce contează cu adevărat pentru el. Acum, se concentrează pe proiecte care îi aduc satisfacție și pe care le construiește cu pasiune, fără să uite lecțiile trecutului.
