Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Economie

Adrian Oros: 53% dintre factorii principali ai risipei alimentare erau consumatorii finali

Ionut Badea · 26 noiembrie 2019 · Actualizat: 15:33
risipa-alimente1

Impactul Risipei Alimentare asupra Mediului și Societății

Risipa alimentară reprezintă o problemă majoră, având implicații profunde asupra tuturor resurselor utilizate în procesul de producție a hranei, inclusiv terenuri, energie, materii prime și apă. Aceste resurse au un efect devastator asupra mediului, a subliniat marți ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Statistici Alarmante despre Risipa Alimentară

Conform declarațiilor sale, 53% din risipa alimentară provine de la consumatorii finali. Oros a evidențiat că lipsa conștientizării și a educației în rândul consumatorilor sunt principalele cauze ale acestei probleme. „Este esențial să ne concentrăm pe educarea populației și să asigurăm o coerență între politicile existente, dezvoltând un cadru de reglementare clar, atât din punct de vedere financiar, cât și comportamental”, a adăugat el.

Ministrul a menționat că statisticile legate de risipa alimentară sunt îngrijorătoare, având în vedere că, în timp ce milioane de tone de alimente sunt aruncate anual, peste un miliard de oameni se confruntă cu foametea.

Alexandru Petrescu, Președinte ASF:  Piața de capital din România, tot mai aproape de circuitul investițional internațional
RecomandariAlexandru Petrescu, Președinte ASF: Piața de capital din România, tot mai aproape de circuitul investițional internațional

Proiecte Legislative și Implicarea ONG-urilor

România a fost pionier în Uniunea Europeană, fiind primul stat care a implementat o legislație dedicată combaterii risipei alimentare. Deși inițiativa a fost lansată în 2015, normele de aplicare au fost finalizate abia în acest an, din cauza dificultăților întâmpinate în corelarea aspectelor fiscale cu cele de siguranță alimentară. Oros a subliniat contribuția esențială a ONG-urilor în acest proces.

Conștientizarea și Educația Alimentară

Întrebat despre risipa alimentară din gospodăriile personale, Oros a recunoscut că aceasta este o realitate comună. „Lipsa conștientizării și a educației alimentare sunt factori determinanți în această problemă”, a afirmat el. În ceea ce privește inițiativele viitoare, ministrul a menționat intenția de a promova consumul de alimente sănătoase în rândul copiilor, subliniind importanța educației alimentare în familie și școală.

Încrederea Consumatorilor în Produse Alimentare

Oros a asigurat consumatorii că alimentele disponibile pe piață sunt sigure și sănătoase, indiferent de sursa de achiziție. El a subliniat necesitatea de a cumpăra doar produsele necesare, pentru a evita risipa alimentară, menționând că tendințele de marketing, cum ar fi ofertele de tip „cumpără trei, plătește două”, contribuie la achiziții excesive.

Leonardo Badea¸ Prim-viceguvernator BNR: Scăderea investițiilor străine directe, un semnal pe care România nu trebuie să-l ignore
RecomandariLeonardo Badea¸ Prim-viceguvernator BNR: Scăderea investițiilor străine directe, un semnal pe care România nu trebuie să-l ignore

Statistici Despre Deșeurile Alimentare în România

Conform datelor prezentate de coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely, România aruncă zilnic peste 6.000 de tone de alimente, ceea ce se traduce în aproximativ 2,2 milioane de tone pe an. „Deși suntem pe un loc relativ bun în comparație cu alte țări europene, este esențial să reducem aceste cifre”, a declarat Borbely.

El a adăugat că mai mult de 50% din deșeurile alimentare provin din gospodării, ceea ce subliniază responsabilitatea individuală a cetățenilor. „Mulți oameni ar dori să recicleze deșeurile alimentare, dar este nevoie de un sistem eficient pentru a facilita acest lucru”, a concluzionat Borbely.

Sursa: Financiarul.ro.

Cum se calculează efectiv rata inflației în România
RecomandariCum se calculează efectiv rata inflației în România

Sursa: Aici