Adrian Veștea, discutat ca premier încă de miercuri cu Nicușor Dan. Ce arată schimbarea față de varianta Tomac

Adrian Veștea, premierul desemnat, a declarat că s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan miercuri, cu patru zile înainte de desemnarea semnată duminică, într-un moment în care varianta Eugen Tomac era încă menținută public. Declarația indică faptul că schimbarea de la vârful Guvernului nu a fost o improvizație de ultimă oră, ci o opțiune discutată în avans, pe fondul blocajului politic.

Pe scurt, decizia finală a venit joi seara, după ce USR și UDMR au decis că nu susțin un guvern Tomac. Față de varianta aflată încă în joc miercuri, mutarea de duminică schimbă două lucruri cu efect imediat: presiunea pentru învestirea rapidă a unui cabinet și conflictul deschis din PNL, unde conducerea partidului ia în calcul sancțiuni sau chiar excluderea lui Veștea.

Miza nu este doar una de partid. România este în interimat de 40 de zile, iar Veștea a legat explicit această perioadă de „costuri economice”, fără să detalieze public la ce nivel se ridică acestea. Iar pentru mediul economic și administrație, diferența dintre un interimat prelungit și un guvern votat în Parlament înseamnă capacitate de decizie, predictibilitate și semnalul că majoritatea politică poate funcționa.

Nicușor Dan a semnat duminică decretul prin care Adrian-Ioan Veștea este desemnat candidat la funcția de prim-ministru, după ce l-a revocat pe cel pentru Eugen Tomac, care își depusese mandatul în aceeași dimineață. În termeni politici, înlocuirea s-a făcut în câteva ore. Numai că explicațiile lui Veștea arată că discuția reală începuse cu zile înainte.

Veștea confirmă discuții ipotetice la Cotroceni cu patru zile înainte

Într-o intervenție la Antena 3, Adrian Veștea a descris cronologia care duce la desemnarea sa și a susținut că miercuri, la Palatul Cotroceni, a existat o discuție „ipotetică” despre situația politică.

„M-am întâlnit cu președintele miercuri. Cu patru zile înainte am stat de vorbă, dar nu eram sigur că această nominalizare va exista. Miercuri am avut o discuție ipotetică, Tomac urma să-și creeze majoritatea pentru a trece guvernul. În urma deciziilor USR și UDMR, în cursul zilei de ieri, aseară, am avut o discuție cu președintele, destul de lungă. Nu am avut toate informațiile necesare încât să știu că această decizie va fi luată. A fost o decizie a lui de a comunica azi acest lucru. Știu că e o situație destul de critică la nivel de țară. A găsi soluții pentru rezolvarea problemelor ar trebui să ne preocupe”.

Afirmația contează din două motive. Primul: contrazice impresia că desemnarea a apărut exclusiv după retragerea lui Tomac. Al doilea: alimentează acuzația conducerii PNL că partidul nu a fost consultat, deși varianta era deja testată la nivel prezidențial.

Potrivit Adevarul, Veștea a mai spus că nu va folosi termenul maxim de 10 zile prevăzut de Constituție pentru a cere votul de învestitură. Practic, mesajul său este că negocierile trebuie comprimate în câteva zile, nu întinse până la limita procedurală.

Guvernul ar putea fi instalat până la finalul săptămânii

Veștea susține că are o evaluare favorabilă pentru votul din Parlament și că noul executiv ar putea fi instalat până la sfârșitul acestei săptămâni. Pragul invocat în discuțiile politice este de peste 240 de voturi, peste nivelul necesar pentru învestirea guvernului, însă structura exactă a acestei majorități nu a fost anunțată.

„Am toată convingerea că va exista un guvern până la finele acestei săptămâni. Cred că vom trece într-o nouă etapă. Ne-am săturat de această perioadă de interimat de 40 de zile și vedem cu toții costurile economice.”

Și aici apare întrebarea esențială pentru următoarele zile: cine votează concret acest guvern. Informațiile disponibile până acum arată doar că USR și UDMR nu au susținut formula Tomac. Nu a fost anunțată încă poziția lor detaliată față de cabinetul Veștea, iar PSD nu și-a prezentat public condițiile de susținere.

Dar Veștea încearcă să transmită continuitate. El a spus că merge mai departe cu același program de guvernare asumat de Ilie Bolojan, „fără a schimba nicio virgulă”, semnal gândit pentru coaliție, administrație și investitori (mai ales într-o perioadă în care interimatul a durat deja 40 de zile).

Premierul desemnat a insistat și pe ritmul accelerat al negocierilor: „Nu voi uza de acest termen. Îmi propun să acționez cât mai repede. Nu cred că este necesar să stăm în dezbateri, în tensiuni sau în încercări de a emoționa pe unii sau pe alții. Trebuie să fim pragmatici.”

Disputa internă în PNL se adâncește

Desemnarea lui Veștea a scos la suprafață două tabere în PNL: una fidelă lui Ilie Bolojan, președintele partidului și premier interimar, alta care cere susținerea noului candidat în numele formării rapide a guvernului. Pentru partid, miza este dublă: păstrarea coeziunii și stabilirea centrului real de putere.

Ilie Bolojan a reacționat public și a acuzat lipsa consultării. Mesajul său ridică și problema legitimității politice a procedurii folosite de președinte.

„Am luat act de faptul că președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe domnul Adrian Veștea. Nici conducerea PNL și nici eu, personal, nu am fost informați anterior de președinte în privința acestei decizii, un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD. Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială. În perioada imediat următoare vom organiza un BPN al PNL pentru a lua o decizie oficială.”

Iar din tabăra adversă au apărut deja reacții dure. Ciprian Ciucu l-a acuzat direct pe Veștea: „Ai complotat împotriva colegilor tăi. Ai complotat și ai trădat încrederea noastră.” La polul opus, Monica Anisie a cerut depășirea „orgoliilor”, Ion Iordache (PNL Gorj) l-a numit „un liberal autentic”, Alexandru Popa, liderul PNL Brăila, a respins ideea de sancționare cu formula „Cum să fie exclus?”, iar Toma Petcu a descris desemnarea drept „o soluție pentru actuala criză politică și o soluție pentru PNL”.

Și în teritoriu sprijinul s-a extins, mai ales din Brașov, dar și din organizații din Cluj, Giurgiu și Gorj, unde liderii locali au invocat „interesul național” și nevoia unui guvern rapid. Asta înseamnă că decizia conducerii centrale, dacă va merge spre sancțiuni, riscă să deschidă un conflict mai larg decât cel de la vârful partidului.

Veștea transmite un mesaj de conciliere

După reacțiile din PNL, Veștea a încercat să reducă tensiunea și a transmis că situația „nu este o amenințare”, ci „un moment de responsabilitate”. El a vorbit despre faptul că „România are nevoie de stabilitate”, despre „soluții pentru continuarea guvernării” și despre nevoia de a evita „calcule mărunte”.

Numai că împăcarea depinde de două decizii care nu sunt încă lămurite public: componența majorității parlamentare și poziția oficială a BPN al PNL. Până acum, nici data acestei ședințe, nici eventualele sancțiuni nu au fost anunțate.

Ultimul pas cert este acesta: Nicușor Dan a semnat duminică decretul de desemnare a lui Adrian-Ioan Veștea, iar premierul desemnat spune că vrea votul de învestitură până la finele acestei săptămâni.