Adrian Veștea vrea un Guvern politic prooccidental. Ce riscă România fără o majoritate stabilă

Adrian Veștea, premierul desemnat, a anunțat duminică, la Palatul Cotroceni din București, că vrea să formeze „în cel mai scurt timp” un Guvern politic cu susținere parlamentară solidă, orientat spre reforme, finalizarea proiectelor din PNRR, aderarea la OCDE și întărirea securității prin Programul SAFE.

Zece zile de negocieri fără rezultat au precedat această desemnare: Eugen Tomac, fostul premier desemnat, și-a depus mandatul după ce nu a reușit să strângă o majoritate. Asta mută presiunea pe noul nominalizat să livreze repede nu doar un nume de cabinet, ci și voturile necesare în Parlament, altfel criza politică se prelungește, iar proiectele care depind de un Executiv funcțional rămân în așteptare.

Miza este mai mare decât schimbarea unui titular la Palatul Victoria. Fără o majoritate stabilă, guvernarea intră din nou în logica negocierilor de avarie, iar două dosare invocate chiar de Veștea au impact direct: PNRR, care condiționează finanțări și reforme, și securitatea, într-un moment în care România rămâne pe flancul estic al UE și NATO.

Premierul desemnat a vorbit explicit despre direcția politică a viitorului cabinet și despre ce vrea să evite. „Îmi doresc un Guvern politic, care să îşi asume reforme reale şi care să menţină România pe direcţia prooccidentală. Noi suntem a şasea ţară din Europa şi trebuie să punem un accent major pe dezvoltare, ceea ce voi face din prima zi. De asemenea, voi avea o politică axată pe priorităţi ce ţin de urgenţele României, precum finalizarea proiectelor din PNRR, accederea în OCDE şi operaţionalizarea Programului SAFE, pentru a ne consolida securitatea”, a declarat Adrian Veștea, duminică, la Palatul Cotroceni din București.

Veștea leagă majoritatea parlamentară de trei dosare concrete

Lista de priorități anunțată public contează fiindcă arată și unde va fi măsurat noul cabinet, dacă va trece de Parlament. PNRR înseamnă proiecte și reforme deja asumate de România, iar accederea în OCDE este un obiectiv care ține de credibilitatea economică și instituțională a statului. Numai că, în acest moment, Veștea nu a detaliat ce intră exact în categoria „reforme reale”, nici calendarul după care vrea să obțină votul de încredere.

Potrivit Economica, mesajul transmis de la Cotroceni este că noul premier desemnat caută un cabinet politic, cu sprijin clar în Legislativ, după tentativa eșuată de a construi o majoritate în jurul lui Eugen Tomac. Pentru mediul administrativ și pentru beneficiarii proiectelor publice, asta înseamnă că prima probă nu este programul în sine, ci capacitatea de a strânge voturi suficiente pentru instalarea Guvernului.

Si formula folosită de Veștea indică faptul că negocierile vor merge către partidele pe care le consideră compatibile politic. „Plec la drum cu gândul la toţi primarii din această ţară cu care am lucrat, cu gândul la toţi românii, pe care doresc să îi servesc cu loialitate şi responsabilitate. Sunt deschis să discut cu formaţiunile politice democratice prooccidentale din Parlamentul României”, a spus premierul desemnat.

Din datele publice de până acum, nu a fost anunțată lista formațiunilor cu care va negocia și nici termenul exact în care va veni în Parlament cu echipa și programul de guvernare. Aceasta este, de fapt, necunoscuta centrală a momentului: cât de repede poate transforma o declarație de intenție într-o majoritate verificabilă la vot.

Experiența administrativă este argumentul cu care intră în negocieri

Veștea și-a construit prezentarea publică în jurul experienței administrative, nu în jurul unei formule de compromis. El a invocat un traseu de 30 de ani în PNL, de la funcții locale până la Guvern, semnalând că mizează pe profilul de administrator familiarizat cu relația dintre centru și teritoriu.

„Îmi asum această responsabilitate într-un moment de criză politică. Cunosc bine statul român şi ştiu de la firul ierbii care sunt aşteptările oamenilor, care sunt problemele cu care se confruntă şi ce este de făcut. Vin după un parcurs de 30 de ani în PNL. Am fost de la simplu consilier local, la trei mandate, ulterior, de primar, al treilea mandat de preşedinte de Consiliu Judeţean şi am avut timp de un an jumătate şansa de a fi membru al Guvernului României şi am fost ministru la Dezvoltare”, a declarat Adrian Veștea.

Acest argument are o miză practică. Un premier care vine din administrația locală și din Ministerul Dezvoltării este așteptat să înțeleagă mai bine blocajele din investițiile publice și dependența multor comunități de finanțările europene și naționale. Dar experiența administrativă, singură, nu rezolvă problema politică de fond: fără majoritate, nici un cabinet nu poate funcționa stabil.

Ce se știe și ce nu se știe încă despre programul anunțat

Din declarațiile de duminică se conturează clar trei axe: dezvoltare, ancorare prooccidentală și securitate. Dar lipsesc încă elementele care vor conta la vot și după vot: ce reforme intră primele pe listă, cum va fi împărțită răspunderea politică în viitorul cabinet și ce partide vor susține efectiv noua formulă.

Iar Programul SAFE, invocat de Veștea ca instrument pentru consolidarea securității, nu a fost explicat public de premierul desemnat în declarația de la Cotroceni. În lipsa unor detalii oficiale suplimentare, rămâne doar faptul politic cert: securitatea este urcată printre prioritățile de prim rang ale mandatului pe care încearcă să îl obțină.

Desemnarea lui Adrian Veștea a venit după demisia lui Eugen Tomac, la capătul a zece zile de negocieri nereușite pentru formarea unei majorități, iar noul premier desemnat a spus că vrea să își prezinte „în cel mai scurt timp” echipa cu susținere solidă în Parlament.