AEP a confiscat 26,2 milioane de lei de la partide și candidați în 2024 și 2025. Cine a primit cele mai mari sancțiuni
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a confiscat 26,2 milioane de lei de la partide politice și candidați în anii electorali 2024-2025, după controale privind finanțarea campaniilor și respectarea regulilor de transparență. Din total, cea mai mare parte este legată de alegerile europarlamentare, iar AUR și Călin Georgescu se află printre actorii politici cu cele mai mari sancțiuni.
Mai precis, 16 milioane de lei din sumele confiscate sunt aferente europarlamentarelor, adică mult peste cele 5,2 milioane de lei legate de parlamentare și peste cele 2,6 milioane de lei de la alegerile locale din 2024. La aceste confiscări se adaugă amenzi de 6.171.000 lei, iar numai controalele de fond au generat 4,3 milioane de lei, ceea ce arată că sancțiunile nu au vizat doar campaniile, ci și obligațiile permanente ale partidelor.
Miza nu este doar contabilă. Când un partid pierde milioane de lei prin confiscare, pierderea afectează resursele pentru campanii, organizare și comunicare publică. Iar când sancțiunile provin din lipsa publicării informațiilor despre venituri în Monitorul Oficial, problema nu mai ține doar de bani, ci de accesul publicului la datele care arată cine finanțează politica.
AUR concentrează cea mai mare confiscare dintre partidele parlamentare
La nivelul partidelor politice parlamentare, suma confiscată ajunge la 22,75 milioane de lei, dintr-un total general de 26,2 milioane de lei. Asta înseamnă că cea mai mare parte a banilor retrași de AEP a vizat formațiunile deja prezente în Parlament, nu actori marginali.
AUR este partidul de la care a fost confiscată cea mai mare sumă, 18,65 milioane de lei. Din aceasta, 13,2 milioane de lei provin din finanțarea pentru europarlamentare, bani care nu au mai fost dați înapoi. Raportat la totalul de 22,75 milioane de lei confiscat de la partidele parlamentare, AUR concentrează cea mai mare parte a sancțiunii financiare.
Și la capitolul amenzi, AUR apare pe locurile de sus: totalul ajunge la 160.000 de lei, din care a plătit 47.500 de lei. Comparativ cu amenda totală de 200.000 de lei aplicată lui Călin Georgescu, AUR este al doilea cel mai sancționat actor politic la acest capitol.
Cea mai mare amendă individuală a mers la Călin Georgescu
Călin Georgescu (candidat) figurează cu amenzi totale de 200.000 de lei, cea mai mare valoare individuală menționată în analiză. Din această sumă, a plătit 32.500 de lei, adică mult sub totalul stabilit de AEP.
Expert Forum a sintetizat datele AEP și arată, potrivit Libertatea, că au existat doar trei cazuri de amenzi de 100.000 de lei, un caz de 150.000 de lei și un singur caz de 200.000 de lei, acesta fiind legat de campania lui Călin Georgescu. În același tablou apare și Nicușor Dan, cu amenzi totale de 85.000 de lei, din care a plătit 32.500 de lei.
Dar diferența dintre sumele stabilite și cele achitate arată o problemă practică: sancțiunea există pe hârtie, însă recuperarea banilor nu este automată. Pentru public, asta înseamnă că efectul de descurajare al amenzii poate rămâne limitat dacă plata este amânată sau contestată.
Transparența în Monitorul Oficial a adus o parte mare din sancțiuni
O parte importantă a amenzilor nu vine din cheltuieli de campanie, ci din încălcarea obligațiilor de transparență. Expert Forum a explicat că numeroase sancțiuni sunt legate de articolele care cer publicarea anuală în Monitorul Oficial a informațiilor privind veniturile.
„Cele mai mari amenzi, însumând 4,3 milioane de lei, au fost aplicate pentru controlul de fond. Iar numeroase amenzi sunt legate de încălcarea articolelor care solicită transparență prin publicarea unor informații anual, în Monitorul Oficial, incluzând date despre venituri.”
Aici este și una dintre cele mai concrete consecințe pentru viața publică. Dacă informațiile despre venituri nu sunt publicate, alegătorii, presa și organizațiile civice nu pot verifica la timp cine finanțează partidele și cum circulă banii în afara campaniilor electorale propriu-zise.
Din 143 de procese verbale, 103 au fost doar avertismente
Confiscările sunt legate de 143 de Procese Verbale de Constatare și Sancționare a Contravențiilor (PVCC), dintre care 103 au fost avertismente, iar restul amenzi. Raportul dintre avertismente și amenzi arată că, în multe cazuri, AEP a constatat nereguli fără a merge direct la sancțiunea financiară maximă.
„26,2 milioane de lei, din care cele mai importante sume sunt legate de europarlamentare (16 mil. lei) și de parlamentare (5,2 mil. lei), precum și de localele din 2024 (2,6 mil. lei). Confiscările sunt legate de 143 de PVCC în care au fost impuse sancțiuni, dintre care 103 sunt avertismente, iar restul amenzi.”
Numai că volumul mare de avertismente ridică și o întrebare despre eficiența controlului. Dacă neregulile repetate se închid frecvent cu avertisment, presiunea reală pentru respectarea regulilor poate scădea, mai ales pentru partidele cu bugete mari.
Au fost înregistrate 200 de amenzi cu un cuantum sub 50.000 de lei. La polul opus, cazurile mari sunt puține: trei amenzi de 100.000 de lei, una de 150.000 de lei și una de 200.000 de lei. Asta arată că sancțiunile foarte mari sunt excepția, nu regula.
Problema nu este doar sancționarea, ci și recuperarea banilor
Datele analizate indică un procent relativ redus de amenzi sau confiscări plătite fără contestație în instanță ori fără inițierea procedurilor de executare. În practică, statul nu se oprește la constatarea abaterii, ci trebuie să consume timp administrativ și resurse juridice pentru a încasa efectiv sumele.
„Un procent relativ redus din amenzi sau confiscări este plătit de contravenienți fără a exista o contestație în instanță sau fără a fi inițiate proceduri de executare pentru realizarea plății. Majoritatea contravenienților plătesc în termen de 15 zile de la înștiințare, când pot achita o sumă redusă.”
Iar direcția juridică a AEP a fost sesizată pentru executarea plăților într-un număr semnificativ de cazuri. Cele mai multe sunt legate de partide care nu au publicat în Monitorul Oficial informațiile obligatorii de transparență, ceea ce mută disputa din zona controlului administrativ în zona executării și, uneori, a litigiilor.
Instituția care gestionează aceste controale este AEP, condusă de Adrian Țuțuianu. Analiza Expert Forum se bazează pe datele furnizate de Autoritate pentru controalele privind europarlamentarele, localele, localele parțiale, parlamentarele și prezidențialele, dar și pentru controale de fond și sesizări. Faptul care urmează contează la fel de mult ca bilanțul: recuperarea sumelor neplătite a fost trimisă în numeroase cazuri către direcția juridică a AEP pentru executare.
