Aeroportul Otopeni în top 5 întârzieri din Europa. Aproape 5% din zboruri decolează târziu
Aeroportul Henri Coandă din București a intrat în top 5 al aeroporturilor europene cu cele mai mari întârzieri, arată o analiză bazată pe aproape 10 milioane de zboruri. Spre deosebire de așteptări, nu marile hub-uri precum Heathrow sau Charles de Gaulle sunt cele mai problematice, ci aeroporturile de dimensiuni medii.
Aproape unul din 20 de zboruri care pleacă din București are o întârziere de cel puțin o oră.
Otopeni, în topul negativ al Europei
Mai exact, Aeroportul Internațional Henri Coandă ocupă locul 5 în clasamentul întârzierilor de peste 60 de minute. Rata exactă a acestor întârzieri este de 4,76%, iar durata medie a așteptării depășește două ore, ajungând la aproximativ 133 de minute. Potrivit analizei, cele mai afectate rute care pleacă din București sunt cele către Iași, Cluj și Roma. Studiul a fost realizat de AirAdvisor pe baza datelor din peste 9,5 milioane de zboruri operate în Europa în cursul anului 2025.
Manchester și Frankfurt, campionii întârzierilor
Clasamentul general este condus de Manchester Airport, unde peste 6% dintre zboruri au întârzieri mai mari de o oră. Pe locurile următoare se află aeroporturile din Palma de Mallorca și Cracovia, cel din urmă remarcându-se prin întârzieri foarte lungi, cu o medie de peste 130 de minute. Dar problemele sunt distribuite diferit. Aeroportul din Lisabona are cea mai mare pondere a întârzierilor, cu peste 7% din totalul curselor afectate. În același timp, Frankfurt Airport înregistrează cele mai lungi întârzieri, cu o medie de peste trei ore. Clasamentul a fost realizat pe baza a doi indicatori: ponderea zborurilor întârziate cu peste 60 de minute, care a contat în proporție de 70%, și durata medie a acestor întârzieri, cu o pondere de 30%.
De ce aeroporturile medii au cele mai mari probleme
Analiza arată că problema nu este neapărat volumul de pasageri, ci capacitatea de gestionare a traficului. Aeroporturile mari au infrastructura și resursele necesare pentru a absorbi perturbările, în timp ce aeroporturile medii devin vulnerabile atunci când apar blocaje. „Pasagerii presupun adesea că cele mai mari hub-uri sunt și cele mai predispuse la perturbări, dar unele aeroporturi medii sunt mai vulnerabile la întârzieri mari”, a declarat Anton Radchenko, CEO AirAdvisor.
Un alt fenomen evidențiat este efectul de propagare a întârzierilor în întreaga rețea europeană. De exemplu, aeroportul Schiphol din Amsterdam apare frecvent în rutele afectate, chiar dacă nu se află în topul negativ.
Acest lucru arată că o întârziere nu depinde doar de performanța locală, ci și de presiunea acumulată în întregul sistem de transport aerian. Conform legislației europene în vigoare, pasagerii pot primi compensații de până la 600 de euro pentru întârzieri semnificative, în funcție de circumstanțe.
