Alarma care zguduie comerțul mondial. Peste 80 la sută din mărfuri riscă să fie blocate pe mare
Transportul maritim mondial a devenit un câmp de luptă periculos, iar marile puteri folosesc rutele comerciale ca arme geopolitice. De la Strâmtoarea Ormuz până la Canalul Panama, regulile internaționale care au protejat navigația zeci de ani se prăbușesc în ritm accelerat.
REZUMAT:
- Rutele maritime globale sunt blocate sau taxate abuziv de state implicate în conflicte militare și economice.
- Peste 80% din mărfurile tranzacționate la nivel mondial sunt direct afectate de aceste tensiuni fără precedent.
- Consumatorii finali vor suporta costurile prin scumpirea imediată a produselor aduse pe mare.
Panica taxelor în strâmtorile asiatice
Săptămâna trecută, ministrul finanțelor din Indonezia, Purbaya Yudhi Sadewa, a propus o taxă de trecere pentru navele care traversează Strâmtoarea Malacca. Ideea a declanșat imediat semnale de alarmă printre asiguratorii și importatorii asiatici.
Deși Indonezia a renunțat rapid la această propunere, momentul a arătat o realitate dură. Navigația maritimă devine o activitate politizată și extrem de costisitoare, controlată de interesele statelor riverane.
Tensiuni maxime în Strâmtoarea Ormuz
Situația a escaladat rapid la începutul lunii martie.
Iranul a restricționat trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ca răspuns la acțiunile militare ale Statelor Unite și Israelului. Apoi, pe 13 aprilie, armata americană a impus un blocaj naval strict asupra porturilor și navelor iraniene. Trupele SUA au capturat nave în apropierea strâmtorii și au abordat ambarcațiuni tocmai în Asia-Pacific, acuzându-le că transportau petrol iranian sancționat.
Dar nici Iranul nu a rămas pasiv. Forțele iraniene au capturat nave comerciale și au deschis focul asupra celor care au încercat să tranziteze zona fără permisiunea lor.
„Chiar și fără o blocare completă, «autorizarea» și presiunea pot impune costuri majore și incertitudine”, a declarat Jack Kennedy, șeful departamentului de risc de țară pentru regiunea MENA la S&P Global Market Intelligence.
Kennedy a dat exemplul unei nave container atacate recent de o canonieră a Gărzii Revoluționare Islamice din Iran la nord-est de Oman, incident în care puntea navei a suferit daune majore.
Războiul declarațiilor pentru Canalul Panama
Conflictul s-a extins și în America Latină. Statele Unite, sprijinite de mai multe țări din America de Sud și Caraibe, au acuzat marți China de presiune economică țintită. Americanii susțin că autoritățile chineze au reținut ilegal nave sub pavilion panamez în porturile asiatice, politizând astfel comerțul maritim.
Și reacția Beijingului a fost pe măsură. Oficialii chinezi au respins acuzațiile și au atacat direct istoricul intervențiilor americane.
„Cine a ocupat Canalul Panama pentru o lungă perioadă de timp, a invadat Panama cu forțele sale militare și a călcat în picioare în mod arbitrar suveranitatea și demnitatea acesteia?”, a declarat miercuri Lin Jian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din China. Acesta a acuzat Washingtonul că încearcă să transforme o cale navigabilă neutră în propriul teritoriu.
Cum este lovit buzunarul cetățeanului
După Al Doilea Război Mondial, tratatele internaționale au garantat o navigație liberă. Aceste reguli clare au permis comerțului global să explodeze de la 60 de miliarde de dolari în anii 1950, la peste 25 de trilioane de dolari anul trecut, potrivit datelor Organizației Mondiale a Comerțului.
Însă distrugerea acestui sistem lovește direct în consumatorul de rând. Orice deviere a rutelor, orice taxă suplimentară de risc și orice întârziere în porturi se traduc imediat în prețuri mai mari la raft. De la electronice aduse din Asia până la alimente sau combustibili, costurile de transport umflate de războaie sunt plătite în final de cetățeni prin inflație.
În paralel, în Marea Chinei de Sud, autoritățile de la Beijing sunt acuzate tot mai des că hărțuiesc navele comerciale pentru a-și impune revendicările teritoriale. Or, în Marea Neagră, restricțiile impuse de Rusia asupra exporturilor ucrainene au provocat deja șocuri pe piața globală a alimentelor.
