Albania cere Moldovei să recunoască independența Kosovo
O solicitare directă a zguduit Chișinăul. Chiar neașteptată. Președintele Albaniei, Bajram Begaj, aflat în vizită oficială, i-a cerut răspicat Maiei Sandu să se gândească din nou la o chestiune extrem de delicată, anume recunoașterea independenței Kosovo. Gestul aruncă Republica Moldova în fața unei dileme diplomatice de proporții.
Îndemnul tranșant a marcat vizita liderului de la Tirana, prima a unui șef de stat albanez în mai bine de 20 de ani, și a fost rostit chiar în conferința de presă comună. Scena era pregătită. Ambele țări, candidate la UE, caută să-și întărească profilul internațional, după cum notează și Adevărul.
„Sperăm că veți reconsidera”. Apelul direct al Tiranei
Mesajul a fost direct. Fără menajamente. Președintele Begaj a început prin a mulțumi Moldovei pentru sprijinul dat parcursului european al Kosovo și pentru soldații moldoveni care contribuie la securitatea regională, dar apoi a ridicat miza. „Albania apreciază poziția constructivă a Republicii Moldova în sprijinul dorinței Kosovo de a deveni membră a Consiliului Europei. De asemenea, apreciem contribuția Republicii Moldova la asigurarea securității Albaniei, inclusiv prin trupele dislocate în Kosovo”, a spus liderul albanez. Apoi, cererea fermă. „Sperăm că veți reconsidera problema recunoașterii independenței Kosovo.”
Ce înseamnă asta? Că Tirana, un pilon de stabilitate în Balcani și membru NATO, exercită o presiune politicoasă, dar clară, asupra unui partener care oricum se mișcă pe nisipuri mișcătoare geopolitic. O mișcare bine calculată. De ce tocmai acum?
Două țări, un singur drum: Uniunea Europeană
Subiectul Kosovo a fost sensibil, dar vizita a cimentat un obiectiv comun. Unul de supraviețuire pentru ambele națiuni: aderarea la Uniunea Europeană. Maia Sandu a pus punctul pe i: „Republica Moldova și Republica Albania sunt două state europene care merg pe același drum. Suntem țări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană.”
Cu războiul Rusiei în Ucraina la graniță, apartenența la UE nu mai e un moft economic. A devenit o garanție de securitate. O poliță de asigurare, practic. „Pentru state mici ca ale noastre, apartenența la Uniunea Europeană nu este doar un proiect de dezvoltare, ci și o formă de protecție”, a punctat președinta Moldovei. Ironia face ca tocmai aceste două țări, de la marginea geografică a Europei, să înțeleagă cel mai bine că extinderea UE este, de fapt, „o investiție strategică în securitatea și stabilitatea întregului continent”.
„Solidaritatea ne face mai puternici”
Chișinăul privește experiența Albaniei ca pe o resursă. Ei au avansat deja pe drumul reformelor europene. Maia Sandu a recunoscut asta fără ezitare. „Apreciem progresul Albaniei în procesul de aderare și deschiderea de a împărtăși cu noi din experiența acumulată pe acest drum. Pentru Moldova, această experiență este foarte utilă”, a declarat ea. Domeniile de interes sunt clare: statul de drept, buna guvernare, digitalizarea.
Principiul e simplu, dar cu greutate. Fiecare țară merge pe meritul ei, dar ajutorul reciproc poate scurta drumul tuturor. „Solidaritatea dintre statele candidate ne face mai puternici”, a concluzionat Sandu. A și acceptat invitația omologului său de a vizita Albania. Un parteneriat care prinde din nou viață.
O vizită istorică, dincolo de diplomație
Cele trei zile ale vizitei președintelui Begaj nu s-au rezumat la politică. Prima zi, de pildă, a inclus un concert la Chișinău susținut de soprana Ulpiana Aliaj și pianistul Jusuf Beshiri. Un gest simbolic. Un mesaj că legăturile dintre popoare depășesc agenda oficială. Evenimentul a arătat o apropiere nevăzută de peste două decenii și a confirmat o nouă dinamică în relația Chișinău-Tirana, două capitale hotărâte să-și croiască un viitor sigur în familia europeană.
