America trimite încă 3.000 de soldați în Orientul Mijlociu, tensiunile cresc

Pentagonul se pregătește să ordone desfășurarea a încă 3.000 de militari în Orientul Mijlociu, o mișcare confirmată de doi oficiali americani. Decizia vine într-un context extrem de tensionat în regiune și pare să contrazică declarațiile recente ale Casei Albe.

Divizia 82 Aeropurtată, pe picior de plecare

Ordinul scris pentru trimiterea soldaților, care provin din cadrul Diviziei 82 Aeropurtată, este așteptat să fie emis în următoarele ore. Aceste unități de elită sunt specializate în lupte terestre, fiind transportate cu aeronave și parașutate direct în zonele de conflict. Iar destinația exactă a acestor militari rămâne, pentru moment, necunoscută, sursele precizând doar zona generală a Orientului Mijlociu. Până la această oră, Casa Albă nu a oferit un răspuns oficial pe marginea acestor informații.

O escaladare neașteptată?

V-ați fi așteptat la asta, mai ales acum? Această nouă desfășurare de forțe nu este un incident izolat. Informația vine după ce, pe 13 martie, alți 5.000 de pușcași marini și marinari americani, împreună cu o navă de asalt amfibie, au fost trimiși în regiune.

Numai că lucrurile stau puțin diferit la nivel declarativ.

Discursul lui Trump vs. faptele din teren

Președintele Donald Trump a insistat în repetate rânduri că nu dorește „trupe americane pe teren” în Iran pe durata conflictului. Ba chiar vineri, liderul de la Casa Albă declara că Statele Unite iau în considerare o „reducere treptată” a operațiunilor militare din Orientul Mijlociu. Până la urmă, cum se împacă aceste declarații cu trimiterea de noi trupe?

Mai mult, chiar ieri, Trump susținea că au avut loc discuții „productive” cu Teheranul. Aceste negocieri l-ar fi determinat să suspende pentru o perioadă de cinci zile loviturile cu care amenințase centralele electrice iraniene.

Miza reală: Strâmtoarea Ormuz și petrolul

Dincolo de declarațiile politice, experții analizează posibilele obiective strategice ale acestor trupe terestre. Una dintre ipoteze este securizarea vitalei căi navigabile a Strâmtorii Ormuz, un punct nevralgic pentru comerțul mondial cu petrol.

O altă posibilitate, poate chiar mai directă, este preluarea controlului asupra livrărilor de petrol iranian prin hubul de export de pe Insula Kharg. Și, deși SUA au bombardat insula mai devreme în timpul războiului, Trump a ținut să sublinieze la acel moment că instalațiile energetice (vitale pentru export) au fost lăsate intacte.