ANAF a găsit 540 de milioane de lei din averi nejustificate. Ce venituri nu au putut fi explicate de contribuabili
ANAF a anunțat că, în perioada iulie 2025 – mai 2026, a stabilit obligații fiscale suplimentare de peste 540.243.299 de lei și măsuri asigurătorii de 123.514.438 de lei, după 1.102 verificări ale situației fiscale personale. Controalele au vizat persoane fizice la care au apărut diferențe mari între veniturile declarate și nivelul patrimoniului sau al cheltuielilor.
56 de decizii de impunere au fost emise numai în luna mai 2026, cu obligații fiscale suplimentare de peste 54,6 milioane de lei, adică aproape o zecime din totalul stabilit în cele 11 luni verificate. Cele mai mari trei creanțe fiscale suplimentare din mai au fost de aproape 11 milioane de lei la DGRFP Iași, de peste 5,8 milioane de lei la DGRFP Brașov prin AJFP Alba și de aproape 4 milioane de lei la DGRFP Craiova prin AJFP Gorj.
Miza acestor controale este direct bugetară: sumele stabilite suplimentar trebuie recuperate la bugetul de stat, iar măsurile asigurătorii sunt folosite pentru a bloca riscul ca banii sau bunurile să dispară înainte de colectare. Pentru contribuabili, semnalul este că explicațiile fără acte pentru bani folosiți la achiziții, investiții sau depuneri în conturi bancare nu au fost acceptate de inspectori.
ANAF spune că a verificat cazuri în care persoanele controlate nu au putut justifica sursa banilor folosiți. Printre explicațiile invocate frecvent s-au numărat economii ținute în numerar, venituri obținute în străinătate sau sume primite de la alte persoane fizice.
„În numeroase cazuri, persoanele verificate au susținut că sumele utilizate proveneau din fonduri deținute în numerar, din venituri realizate în străinătate sau din sume primite de la alte persoane fizice. Verificările efectuate au arătat însă că aceste explicații nu au putut fi susținute prin documente și mijloace de probă care să demonstreze valoarea sumelor, momentul obținerii acestora și existența lor efectivă în perioada verificată.”, a transmis ANAF.
Venituri nedeclarate din chirii, dividende și criptomonede
Lista sumelor descoperite de inspectori nu se oprește la averi nejustificate. Potrivit Libertatea, au fost identificate și venituri nedeclarate din chirii, drepturi de autor, premii și jocuri de noroc, dividende, transferul de proprietăți imobiliare sau acțiuni, dar și din criptomonede și transferul de monede virtuale.
Asta arată ce tip de contribuabili au fost în centrul verificărilor, chiar dacă ANAF nu a publicat un profil de vârstă, ocupație sau categorie socio-profesională. Datele disponibile indică mai degrabă persoane cu tranzacții și fluxuri financiare variate, nu o singură categorie profesională.
Dar instituția a semnalat și un alt tip de problemă: lipsa trasabilității banilor. În unele cazuri, persoanele indicate drept sursă a sumelor nu aveau resursele financiare necesare pentru a le acorda, ceea ce a ridicat semne de întrebare asupra originii reale a fondurilor.
Bucureștiul și Prahova conduc în topul sumelor stabilite suplimentar
Ca valoare totală a creanțelor fiscale suplimentare, cele mai mari sume din intervalul iulie 2025 – mai 2026 au fost înregistrate în București, cu peste 44,1 milioane de lei, și în județul Prahova, cu peste 23 de milioane de lei. Bucureștiul este astfel la aproape dublul Prahovei, după datele comunicate de ANAF.
Iar diferența dintre cele două arată și unde s-au concentrat cazurile cu miză mare. Capitala adună cele mai multe tranzacții, investiții și depuneri bancare semnificative, în timp ce Prahova apare ca al doilea pol al sumelor suplimentare stabilite de fisc în acest interval.
ANAF a rezumat bilanțul celor 11 luni astfel:
„1.102 acțiuni de control fiscal, creanțe fiscale suplimentare de 540.243.299 de lei și măsuri asigurătorii de 123.514.438 de lei au fost stabilite în perioada iulie 2025 – mai 2026 de structurile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) cu atribuții de verificare a situației fiscale personale.”
Ce se știe și ce nu se știe încă despre pașii următori
Ce urmează pentru persoanele vizate este clar doar parțial din datele publicate până acum. Cert este că ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare și a dispus măsuri asigurătorii în unele cazuri. Nu a fost anunțat însă câte dintre aceste sume au fost deja încasate, care este rata de recuperare și nici dacă în unele situații au fost sesizate organele penale.
Numai că mesajul public al Ministerului Finanțelor merge mai departe decât un simplu bilanț contabil. Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor) a legat rezultatele de folosirea unor instrumente digitale pentru analiza de risc, fără să detalieze ce aplicații sau sisteme au fost utilizate și cum se compară aceste rezultate cu anii anteriori ori cu alte state din Uniunea Europeană.
„Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern și credibil presupune reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane”, a declarat Alexandru Nazare.
Și pentru contribuabilii care au venituri din chirii, investiții, drepturi de autor, tranzacții imobiliare sau criptomonede, implicația practică este simplă: lipsa documentelor care arată de unde provin banii și când au fost obținuți poate duce la impuneri suplimentare, chiar dacă persoana invocă economii mai vechi sau sume primite de la apropiați.
Ultimul reper publicat de ANAF este pentru luna mai 2026: aproape 11 milioane de lei la DGRFP Iași, peste 5,8 milioane de lei la DGRFP Brașov prin AJFP Alba și aproape 4 milioane de lei la DGRFP Craiova prin AJFP Gorj au fost cele mai mari trei creanțe fiscale stabilite suplimentar într-o singură lună.
