ANAF renunta la publicarea listei firmelor cu risc ridicat

Guvernul a decis să suspende, până la finalul anului 2026, publicarea clasificării de risc fiscal a companiilor, un instrument prin care ANAF eticheta firmele în funcție de disciplina lor financiară. Decizia aruncă în aer predictibilitatea controalelor și lasă mediul de afaceri într-o ceață totală. Practic, orice firmă, indiferent cât de corectă, poate deveni ținta unei inspecții, fără o justificare bazată pe un risc calculat. Vom analiza ce a însemnat acest sistem, de ce dispare temporar și, mai ales, ce urmează pentru antreprenori.

Ce era, de fapt, clasificarea de risc fiscal?

Timp de câțiva ani, Agenția Națională de Administrare Fiscală a folosit un algoritm pentru a împărți toți contribuabilii din România în trei mari categorii. Firmele din clasa A erau considerate cu risc fiscal scăzut. Acestea erau companiile care își plăteau la timp taxele, depuneau corect declarațiile și nu aveau un istoric de abateri semnificative. Pentru ele, o inspecție fiscală era un eveniment rar. La polul opus se aflau firmele din clasa C, cele cu risc fiscal ridicat, considerate de Fisc drept „oaia neagră” a economiei. Aici intrau companiile cu datorii mari la buget, cu declarații neconforme sau suspectate de evaziune. Acestea erau primele pe lista inspectorilor.

Între cele două extreme se găsea clasa B, cea a firmelor cu risc fiscal mediu, care prezentau anumite inconsecvențe, dar nu suficient de grave pentru a fi considerate un pericol iminent. Sistemul a fost gândit pentru a eficientiza activitatea ANAF, permițând inspectorilor să-și concentreze eforturile acolo unde potențialul de fraudă era cel mai mare. Mai mult, o firmă putea solicita de la ANAF propria încadrare, pentru a-și verifica statutul. Acest drept este acum suspendat.

De ce dispare „lista neagră”? Argumentele Guvernului vs. temerile din piață

Motivația oficială din spatele deciziei, conform informațiilor apărute în spațiul public, este legată de necesitatea recalibrării algoritmului. Surse guvernamentale susțin că sistemul actual ar fi generat numeroase erori, încadrând incorect unele companii și creând frustrări în mediul de business. Planul ar fi să se dezvolte un nou sistem, mai performant, posibil bazat pe inteligență artificială, care să ofere o imagine mult mai precisă a riscului fiscal.

Doar că mediul de afaceri privește cu scepticism această justificare. Consultanții fiscali avertizează că eliminarea transparenței, chiar și temporară, creează un vid periculos. „Până acum, o firmă corectă avea o oarecare siguranță. Știa că, fiind în clasa A, nu va fi deranjată inutil. Acum, oricine poate fi controlat oricând. Se deschide poarta către controale arbitrare, poate chiar la comandă”, explică un expert contabil. Frica cea mai mare este că, în absența unui criteriu clar, public, selecția firmelor pentru inspecție va deveni complet netransparentă, lăsând loc abuzurilor.

Impact direct: la ce să se aștepte firmele în următorii doi ani?

Consecința imediată este incertitudinea. Suspendarea clasificării de risc până la finalul lui 2026 înseamnă că, pentru aproape trei ani, toate companiile sunt, teoretic, egale în fața inspectorilor fiscali. O firmă la zi cu toate plățile, cu zeci de angajați și o reputație impecabilă, este la fel de expusă unui control ca o firmă-fantomă suspectată de inginerii financiare. Pentru antreprenori, asta se traduce în costuri suplimentare și stres.

Rolul contabilului devine și mai important. Orice greșeală minoră, orice document neconform, poate atrage o inspecție neprevăzută. Multe companii vor fi nevoite să investească mai mult în servicii de consultanță fiscală preventivă, pentru a se asigura că sunt „cu actele în regulă” în orice moment. „Nu mai există scutul de ‘bun-platnic’. Toată lumea e în aceeași oală, iar asta înseamnă că trebuie să fii pregătit de control în fiecare zi”, spune patronul unei firme de producție din Prahova. Mai mult, dispare și un instrument de verificare a partenerilor de afaceri. O companie nu mai poate afla indirect dacă un potențial colaborator este sau nu de încredere din punct de vedere fiscal.

O pauză pentru recalibrare sau un cec în alb pentru Fisc?

Întrebarea care stă pe buzele tuturor este ce se va întâmpla după 2026. Va reveni Guvernul cu un sistem de clasificare a riscului cu adevărat modern și transparent, așa cum promite? Sau această suspendare este doar un prim pas către eliminarea definitivă a oricărui criteriu public de selecție pentru controale? Lipsa de comunicare detaliată pe acest subiect alimentează speculațiile. Până la o clarificare, mediul de afaceri din România trebuie să se pregătească pentru o perioadă în care prudența și organizarea contabilă exemplară nu mai sunt doar recomandabile, ci esențiale pentru supraviețuire. Informații suplimentare despre obligațiile fiscale curente pot fi consultate pe portalul oficial al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.