Analistul Adrian Negrescu avertizează impact de doar 5% la pompă din măsurile Guvernului
Analistul economic Adrian Negrescu critică dur măsurile anunțate de Guvern pentru criza carburanților. Acestea sunt „doar nişte soluţii de avarie”, cu un impact nesemnificativ, de maximum 5 la sută în preţul final. Guvernul a anunţat, luni, că va declara situaţie de criză pe piaţa ţiţeiului şi a produselor petroliere, măsurile urmând a fi instituite iniţial pentru şase luni.
Evitarea penuriei, scopul real
Dincolo de cifre, scopul principal al Executivului pare a fi, de fapt, altul. Se încearcă evitarea problemelor de aprovizionare, astfel încât să nu ajungem la o penurie de carburanți pe piață. Adrian Negrescu explică mecanismul din spatele deciziei.
„Prin deciziile anunţate, Guvernul încearcă, în primul rând, să evite problemele de aprovizionare, să nu ne trezim cu o penurie de carburanţi pe piaţă care să ducă la raţionalizarea consumului. Declararea situaţiei de criză în zona carburanţilor este menită ca, din punct de vedere legal, statul să poată obliga companiile să îşi limiteze exporturile, să controleze, practic, ce se întâmplă cu benzina şi motorina rafinate în ţara noastră şi aflate în depozitele benzinarilor. Şi asta în condiţiile în care OMV Petrom, Rompetrol şi ceilalţi jucători din piaţă îşi gestionează rezervele de carburanţi la nivel european, altfel spus îşi acoperă dintr-o ţară în alta problemele de consum”, a declarat consultantul economic.
Impact de 40-50 de bani la pompă
Când vine vorba de prețul plătit de șoferi, lucrurile stau puțin diferit. Măsurile privind limitarea marjei comerciale și a procentului de biocarburant sunt considerate de analist a fi „doar nişte soluţii de avarie, cu un impact nesemnificativ, de maximum 5 la sută în preţul final al carburanţilor”.
Până la urmă, cât vom economisi la un litru? Negrescu oferă calculul exact: „Marja comercială în acest sector este, în acest moment, undeva la 9-10%, iar o scădere la jumătate a acesteia va avea un impact de maxim 40-50 bani/litru şi asta chiar dacă va fi eliminată şi obligativitatea aditivării motorinei, care implică un cost estimativ de 3-4%. Altfel spus, măsurile sunt menite doar să «cosmetizeze» preţul carburanţilor, nicidecum să genereze o temperare semnificativă”.
Bani de compensare tot de la români
O declarație a ministrului Energiei, Bogdan Ivan, a ridicat și mai multe semne de întrebare. E drept că sună aproape incredibil. Potrivit lui Negrescu, ministrul „a spus că, în viitor, pe măsură de Guvernul va aduna mai mulţi bani din creşterea preţurilor la carburanţi, vor fi luate în calcul măsuri de compensare a preţurilor pentru toţi românii”.
Cum vine asta?
„Mai simplu spus, statul aşteaptă ca noi să plătim mai mult ca să aibă din ce să asigure compensarea. E o percepţie care creionează dimensiunea problemelor bugetare cu care se confruntă statul român – practic nu are bani din care să ofere măcar compensarea de 50 bani asigurată la precedenta criză a carburanţilor, din 2022”, adaugă analistul.
Marii jucători, principalii câștigători
Soluțiile propuse de Guvern vin să acopere o realitate dură, anume că rafinăriile Rompetrol și Lukoil sunt închise, iar cea de la OMV Petrom funcționează doar parțial. Iar limitarea marjei comerciale se anunță a fi o misiune periculoasă.
„Va avantaja marii jucători din piaţă, capabili să reziste cu o marjă de profit redusă, şi va afecta în sens negativ pe cei mici, care n-au forţa financiară, capacitatea de a rezista acestui tip de intervenţie în piaţă”, mai spune Negrescu.
Urmează un nou val de inflație
Dar un alt semnal de alarmă vizează lipsa de acțiune a Guvernului în privința prețului gazelor pentru firme. De la 1 aprilie, piața se va liberaliza, iar companiile riscă tarife cu 40-60% mai mari, un fapt ce va declanșa un nou val de scumpiri generalizate. „Plafonarea costurilor doar pentru populaţie riscă să devină inutilă în condiţiile efectului de «waterbed». Altfel spus, chiar dacă oamenii vor plăti o factură mai mică la gaze, vor plăti mai mult pentru toate celelalte, de la covrigul copt în cuptorul cu gaz la medicamente, produse de uz casnic şi servicii. Astfel, «ce vom lua pe mere vom da pe pere» din punct de vedere economic”, a conchis analistul.
