Anunțul oficial despre prețurile la alimente. Ce se întâmplă în magazine până în 2026

Prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază cu încă șase luni transformă o măsură de criză într-o politică de stat pe termen lung. Camera Deputaților a adoptat miercuri, cu o majoritate covârșitoare de 292 de voturi pentru, decizia prin care prețurile la raft pentru coșul zilnic rămân sub un control administrativ strict până la 31 decembrie 2026.

Dincolo de votul din Parlament, miza reală a acestui act normativ este blocarea artificială a inflației pe segmentul de retail alimentar, transferând presiunea costurilor către procesatori și distribuitori. Pentru cetățeanul de rând, decizia asigură o stabilitate a costurilor la raft, însă pentru bugetul public și pentru economia de piață, perpetuarea acestei intervenții ridică semne de întrebare privind rentabilitatea lanțurilor de aprovizionare. V-ați gândit vreodată cât de mult poate statul să țină în frâu o piață liberă?

Ce înseamnă concret pentru lanțul comercial

Așa cum s-a întâmplat în iunie 2023, când măsura a fost introdusă inițial prin Ordonanța de Urgență 67 la scurt timp după instalarea guvernului condus de Marcel Ciolacu, justificarea a fost protejarea puterii de cumpărare. Numai că ceea ce trebuia să fie o intervenție limitată la 90 de zile s-a prelungit succesiv. statul a prins gustul reglementării. Potrivit informațiilor publicate de Libertatea, România ajunge astfel să aibă prețuri plafonate la alimente timp de trei ani consecutivi.

RecomandăriAnunțul oficial despre elicopterele de luptă americane. Ce se întâmplă în România din 2 iunie

Mecanismul administrativ prin care se implementează această decizie, inițiată de ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, împarte povara pe trei paliere distincte de reglementare.

Cifrele vorbesc de la sine.

Procesatorii sunt primii vizați, fiind obligați să aplice o cotă de adaos comercial de maximum 20% față de costul de producție, care include cheltuielile directe și indirecte. Iar regulile nu se opresc aici. Pe întregul lanț de distribuție, indiferent de numărul intermediarilor, adaosul cumulat nu poate depăși 5% peste prețul de achiziție și cheltuielile operaționale. La finalul lanțului, retailerii pot adăuga un maximum de 20%.

RecomandăriAnunțul oficial de la Externe după explozia din Galați. Ce se întâmplă azi la ONU

Lista produselor vizate de intervenția statului

Lista produselor rămâne neschimbată și acoperă strictul necesar pentru consumul zilnic al populației. Vorbim aici despre pâine albă simplă (300-500 grame), lapte de consum de un litru (1,5% grăsime, fără UHT), telemea de vacă vrac și iaurt simplu (maximum 200 grame).

Dar statul a inclus în acest coș reglementat și materiile prime de bază. Făina albă, mălaiul, zahărul alb tos, ouăle calibrul M și uleiul de floarea-soarelui sunt menținute sub același regim strict de preț. Pe lista alimentelor protejate se regăsesc și carnea proaspătă de pui și porc, legumele și fructele proaspete vrac, cartofii, untul, smântâna cu 12% grăsime și magiunul.

Acum, legea merge spre promulgare, iar aplicarea ei până la finalul anului 2026 devine o certitudine juridică. Totuși, rămâne nerezolvată dilema administrativă majoră privind ieșirea din acest sistem, deoarece eliminarea bruscă a plafonării în ianuarie 2027 riscă să declanșeze un șoc inflaționist pe care viitorul executiv va trebui să îl gestioneze fără instrumente de avarie.

RecomandăriAnunțul oficial despre trupele americane din România. Ce se întâmplă la baza militară de la Cincu