Anunțul oficial despre salariile a peste un milion de bugetari. Cine primește bani în plus
Guvernul pregătește o reformă a salarizării în sectorul public care va adăuga o factură suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei la bugetul de stat. Deși discursul public accentuează ideea de austeritate și tăiere a sporurilor, peste jumătate dintre cei 1,2 milioane de angajați la stat vor beneficia de majorări salariale, având la bază o nouă valoare de referință fixată la 4.100 de lei.
Miza reală a acestui proiect depășește simpla redesenare a grilelor. Vorbim despre stabilizarea unei anvelope salariale care a ajuns deja la 166 de miliarde de lei anual, o sumă enormă pe care statul încearcă să o țină sub control prin plafonarea sporurilor la 20% din fondul fiecărui ordonator principal de credite. Iar paradoxul reformei este tocmai acesta: pentru a corecta inechitățile din sistem, guvernul trebuie să cheltuie inițial mai mult, garantând că niciun funcționar nu va încasa mai puțin decât în prezent.
Așa cum s-a întâmplat în repetate rânduri cu actuala Lege 153, modificată haotic prin zeci de acte normative de-a lungul anilor, sistemul public a acumulat discrepanțe majore. Funcționari cu atribuții identice au ajuns să fie plătiți complet diferit, în funcție de ministerul în care lucrează sau de sporurile obținute prin legi speciale ori decizii în instanță administrative.
Ce înseamnă concret pentru bugetari
Cifrele prezentate de autorități arată o creștere direcționată clar către anumite sectoare. Mai exact, 56% din posturile de la stat vor avea parte de majorări. Dintre acestea, 21% vor primi peste 10% la salariu, 14% vor avea o creștere între 5% și 10%, iar restul de 21% se vor încadra într-un plus de până la 5%.
Dar ce se întâmplă cu cei ale căror salarii ar trebui, teoretic, să scadă pe noua grilă? Ei bine, aici intervine mecanismul plăților compensatorii. Într-o analiză publicată recent de Mediafax, ministrul Dragoș Pîslaru explică mecanismul prin care veniturile aflate deja în plată sunt protejate integral.
„Nimeni nu pierde din bani, dar pentru viitor, ca să ai o arhitectură unitară, lucrul acesta trebuie corectat.” – Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
Până la urmă, statul va acoperi diferența dintre noul salariu de bază mai mic și venitul actual sub forma unor sume compensatorii individuale, invocând principiul juridic al dreptului câștigat.
Sporuri tăiate și bonusuri de performanță
O noutate absolută pe hârtie este intenția de a lega viitoarele creșteri de evoluția reală a economiei. Salariile nu vor mai crește din pix, ci doar dacă Produsul Intern Brut nominal înregistrează un avans concret.
Cifrele vorbesc de la sine.
Există domenii unde majorările vor fi substanțiale. Cercetătorii științifici vor înregistra un salt de 45% la salariul de bază și de 31% la cel brut, în timp ce asistenții sociali vor primi cu 40% mai mult la bază. Și totuși, cum se va face departajarea între angajații performanți și cei care doar bifează prezența la birou? Reforma promite introducerea unor bonusuri de performanță cuprinse între 10% și 20% din salariul de bază, acordate unui număr strict limitat de persoane.
„Nu există în acest moment un sistem de bonificare de performanță.” – Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
Decizia finală privind aplicarea acestor grile depinde însă de o variabilă extrem de sensibilă politic: reducerea numărului total de angajați din administrație. Guvernul trebuie să explice clar cine își va asuma o restructurare reală a aparatului de stat înainte de implementarea noilor niveluri de salarizare, mai ales că anvelopa bugetară se află deja la limita de avarie.
