Apelul disperat al unui medic erou. Ce se întâmplă cu pacienții din România după ce sunt salvați
Un renumit neurolog trage un semnal de alarmă devastator. Pacienții salvați din stări vegetative sunt practic abandonați de sistemul medical românesc din cauza lipsei acute a secțiilor de recuperare.
REZUMAT:
- Un medic neurolog care a salvat pacienți din comă cere înființarea de urgență a secțiilor de recuperare în spitale.
- O soluție propusă ar putea rezolva problema pentru peste 90% dintre pacienții care necesită recuperare.
- Sunt vizați toți românii care trec printr-o afecțiune gravă, de la AVC la traumatisme și operații complexe.
„Recuperarea a fost un fel de paria”
Avertismentul vine de la medicul Renică Diaconescu, șeful Secției Neurologie de la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Slatina.
El a prezentat recent cazul a doi pacienți aduși în stare vegetativă, cu șanse minime de supraviețuire, pe care i-a recuperat în proporție de peste 70%. Dar succesul acestor cazuri scoate la iveală o problemă sistemică uriașă. Mai exact, odată ce urgența a trecut, pacienții nu au unde să continue lupta pentru o viață normală.
„România trebuie să facă secții de recuperare, că nu urgența înseamnă totul, pentru salvarea unei vieți. Și recuperarea, partea a doua, din păcate, pentru români… România nu oferă, din punct de vedere al statului român, șanse foarte mari”, a spus Renică Diaconescu.
Medicul susține că pentru pacienții aflați „între viață și moarte”, aceste secții ar face diferența. „Lipsește bunăvoința, pentru că tot sistemul sanitar s-a transformat, ponderea este pe urgență, iar cazurile celelalte… recuperarea a fost un fel de paria”, a adăugat neurologul, conform Agerpres.
Soluția care ar putea schimba totul
Propunerea concretă vine de la directorul medical al SJU Slatina, medicul Florin Augustin Popa.
Acesta susține înființarea unor paturi dedicate bolnavilor cronici în interiorul secțiilor care tratează cazuri acute. Ideea este simplă și eficientă. După ce un pacient trece de faza critică, în loc să fie trimis acasă fără soluții, el ar putea fi transferat pe un pat de cronic în aceeași secție pentru a beneficia în continuare de îngrijiri specializate.
„Nu vorbim doar de cazurile de neurologie. E vorba de toate cazurile acute care la un moment dat devin cronice. Un pacient care a suferit un traumatism… intervenția chirurgicală nu înseamnă totul. Poate că nu înseamnă nici măcar 50% din recuperarea completă a pacientului”, a explicat Florin Augustin Popa.
Cum te afectează direct. Șansa la o viață normală după spitalizare
Această problemă nu vizează doar cazuri extreme, ci pe oricine ajunge la spital cu o fractură, o proteză de șold sau după un accident. Practic, odată ce operația s-a încheiat și pericolul imediat a trecut, ești pe cont propriu.
Impactul major al propunerii ar fi asupra pacienților din mediul rural, care locuiesc la 80-90 de kilometri de spital și nu își permit să facă naveta zilnic pentru recuperare. Prin acest sistem, ei ar rămâne internați și ar beneficia de kinetoterapie, medicație și masaj, având parte de o „recuperare fabuloasă și foarte rapidă”, conform directorului medical.
Și conducerea spitalului estimează că o astfel de măsură ar rezolva situația pentru „peste 90% din pacienții care acum poate că suferă, că nu au unde să se ducă pentru recuperare”.
Dovada că sistemul poate funcționa stă în cazurile prezentate de spitalul din Slatina. Un tânăr de 27 de ani și o mamă a opt copii, ajunși în stare gravă, au reușit să se recupereze în proporție de peste 70% și s-au întors acasă.
