Ar putea lipsi 42 de zile de la serviciu pentru pregătire militară. Pe cine vizează noua obligație propusă la Chișinău

Guvernul Republicii Moldova propune ca bărbații care au împlinit 27 de ani, dar nu au depășit 55 de ani și nu au efectuat serviciul militar, să urmeze un curs de pregătire militară inițială de până la 42 de zile, dacă proiectul elaborat la Chișinău va fi adoptat de Parlament și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

În practică, măsura ar adăuga o nouă obligație pentru o categorie care astăzi nu mai intră la serviciul militar clasic: în prezent, în Republica Moldova armata în termen durează 12 luni pentru bărbații de până la 27 de ani fără studii superioare, iar pentru cei cu studii superioare există un serviciu militar cu termen redus de trei luni. Față de aceste forme, noul curs ar fi mai scurt, de cel mult 42 de zile, dar ar deveni obligatoriu pentru cei rămași fără nicio instruire militară.

Miza este dublă. Pentru stat, proiectul încearcă să transforme o rezervă formală într-una care are măcar instruirea de bază necesară într-o criză. Pentru cetățeni și angajatori, efectul concret este o absență temporară de la locul de muncă, de până la 42 de zile, fiind prevăzute două perioade de instruire pe an, în aprilie-iulie și octombrie-ianuarie.

Alexandru Roman (colonel în rezervă), consultant al Ministerului Apărării pentru acest proiect, a explicat pentru Europa Liberă Moldova că noua formă ar avea același caracter constrângător ca serviciul militar existent.

„Această formă a serviciului va fi obligatorie, precum este actualmente serviciul militar în termen și cel cu termen redus.”

Ministerul Apărării de la Chișinău argumentează că problema actuală nu este doar numărul rezerviștilor, ci lipsa lor de pregătire reală. Potrivit Libertatea, proiectul este legat direct de nevoia de apărare într-un context regional marcat de războiul din Ucraina, iar instruirea ar include noțiuni despre armament, tactici și disciplină militară.

Alexandru Roman (colonel în rezervă) a formulat și motivul dur pentru care ministerul insistă asupra schimbării.

„Îi treci în rezerva Forțelor Armate și fac parte din rezervă, dar nu au, de fapt, nicio pregătire. În situații diferite cu care se poate confrunta statul, această rezervă nu știe să mânuiască arma, nu are deprinderi în domeniul militar și, practic… o trimitem la moarte.”

Iar Vadim Bulgaru (colonel), șeful direcției politici resurse umane din cadrul Ministerului Apărării, a detaliat ce ar trebui să știe un participant la finalul cursului.

„Cetățeanul Republicii Moldova să cunoască măcar ce este Armata Națională, ce este apărarea teritoriului, ce este patria, ce tipuri de armamente sunt, ce tipuri de tactici de luptă sunt, disciplină militară.”

Pregătirea militară ar reduce absențele de la muncă

Una dintre explicațiile date de autorii proiectului vizează tocmai piața muncii. Dacă armata în termen scoate un angajat din activitate timp de 12 luni, iar serviciul redus timp de trei luni, noua formulă ar limita perioada la maximum 42 de zile. Comparativ cu cele 12 luni ale serviciului clasic, durata propusă este mult mai mică, dar pentru firme impactul nu dispare, fiindcă oamenii ar trebui totuși să fie lăsați să participe.

Alexandru Roman (colonel în rezervă) a rezumat această diferență astfel: „Nu va trebui să-l aștepte pe lucrător 12 sau 3 luni, așa cum e în cazul serviciului militar în termen.”

Pe durata instruirii, cetățeanul ar avea statut de militar în pregătire și ar primi gradul de „soldat clasa III”. Proiectul mai prevede posibilitatea acordării unei solde și a unor premii bănești de până la trei solde lunare. Nu au fost anunțate încă sumele, costul total pentru buget, sursa exactă a finanțării, numărul de bărbați care intră în categoria 27-55 de ani fără pregătire militară și nici câți ar urma să fie instruiți anual.

Dar proiectul conturează deja cine nu ar intra în această obligație. Sunt prevăzute excepții pentru persoanele declarate inapte medical, pentru absolvenții catedrei militare, pentru cei care refuză serviciul militar din motive de conștiință și pentru persoanele cu cazier penal. Există și posibilitatea amânării încorporării din motive familiale sau de studii.

Instruirea de 42 de zile ar facilita mobilizarea

Partea cea mai importantă a proiectului nu este doar instruirea în sine, ci ce se întâmplă după ea. Dacă Republica Moldova declară mobilizarea, cei care au trecut prin pregătirea militară inițială ar putea fi transferați în serviciul militar la mobilizare. Aici este diferența de fond față de situația actuală: statul ar avea în rezervă persoane cu instruire minimă, nu doar înscrise pe hârtie.

Pentru România, tema are relevanță directă prin vecinătatea imediată și prin interesul constant pentru stabilitatea Republicii Moldova. Orice schimbare care crește capacitatea de reacție a statului moldovean într-un moment de insecuritate regională are efect și asupra spațiului de la granița estică a României.

Ministerul Educației nu susține ideea unei materii noi

Separat de pregătirea militară obligatorie pentru adulți, proiectul deschide și o discuție în școli. Elevii din clasele X-XII și cei din învățământul profesional tehnic ar putea studia opțional „Educația patriotică a tinerei generații”. Numai că Ministerul Educației și Cercetării nu a fost anunțat despre inițiativă în forma prezentată de Ministerul Apărării și nu o vede, deocamdată, ca pe o disciplină inclusă în curriculum.

Valentina Olaru (secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării) a arătat că instituția ia în calcul cel mult activități extrașcolare.

„Ne vine greu să ne pronunțăm acum referitor la viziunea Ministerului Apărării aici. Cu siguranță nu va fi disciplină de studiu. Poate vor fi anumite activități extrașcolare, non-formale, dar nicidecum nu va fi disciplină ca parte componentă a curriculei.”

Asta indică o posibilă tensiune între ministere înainte ca proiectul să ajungă la forma finală. Nu au fost anunțate încă sancțiuni pentru angajatorii care nu ar permite participarea salariaților la instruire și nici opțiuni compensatorii pentru femeile care ar dori să participe voluntar.

Proiectul urmează să treacă prin dezbatere publică și procedurile legislative, iar data avansată pentru intrarea în vigoare este 1 ianuarie 2027.