Danemarca a confirmat recent că forțele sale armate sunt pregătite să răspundă provocării americane privind Groenlanda, în lumina amenințărilor de invazie din parte SUA.
Din informaţiile Euractiv, armata daneză are ordin să lupte împotriva trupelor americane pe teritoriul Groenlandei, un teritoriu semi-autonom care aparține Danemarcei. Această decizie vine după ce la Washington s-a menționat posibilitatea anexării teritoriale cu ajutorul armatei.
Comandamentul de Apărare și Ministerul Apărării din Danemarca au confirmat aceste directive ca răspuns la presiunile venite din partea Washingtonului, care vizează controlul asupra Groenlandei datorită importanței sale strategice în regiunea arctică.
Ce spune legea din Octombrie 1952?
Soldații danezi acționează sub directivele unei legi regale emise în anul 1952, pe vremea Războiului Rece. Această lege obligă armata să acționeze rapid la orice atac, fie el pe teritoriul național sau în afara țării, fără a aștepta o declarație oficială de război.
Legea prevede că unitățile militare trebuie să continue luptele, câștigând astfel timp pentru mobilizări mai largi. De asemenea, este cerut sprijinul poliției și al Gărzii de Acasă pentru a combate colaborarea internă.
Contextual, această directivă a fost creată ca măsură preventivă, după ce Germania nazistă a ocupat Danemarca în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Apeluri pentru Respectarea Suveranității
Casa Albă a reafirmat prioritatea securității naționale, indicând Groenlanda drept punct de interes. Răspunsul nu a întârziat să apară: șapte țări europene, inclusiv Danemarca, au cerut Washingtonului să respecte suveranitatea Groenlandei.
Printre aceste state se numără Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Marea Britanie.
Emmanuel Macron, președintele Franței, a subliniat necesitatea unei cooperări între Europa și Statele Unite pentru asigurarea securității în Arctica, respingând orice potențial scenariu de invazie americană asupra Groenlandei.
Posibile scenarii și planuri de acțiune
Pe fondul tensiunilor, Parisul a activat un plan de colaborare cu aliații europeni, în special cu Germania și Polonia, pentru a pregăti un răspuns adecvat în cazul în care Statele Unite își realizează amenințările. Jean-Noël Barrot, ministrul de Externe al Franței, a confirmat eforturile diplomatice în acest sens.
În plus, Marco Rubio, secretarul de stat american, a încercat să tempereze discursurile tensionate, menționând că Washingtonul ar prefera să negocieze achiziționarea Groenlandei, mai degrabă decât să recurgă la forță.
Prezența militară americană în Groenlanda
Încă din perioada Războiului Rece, un acord de apărare din anul 1951 permite forțelor americane un acces militar semnificativ pe teritoriul Groenlandei. Până la 50 de baze și stații radar au funcționat acolo în trecut.
În prezent, doar Baza Spațială Pituffik este activă, adăpostind circa 150 de militari americani.
În contextul economic, Groenlanda deține resurse substanțiale de minerale rare și este o poziție strategică în contextul rutelor maritime care devin accesibile în Arctica din cauza schimbărilor climatice.
O Groenlandă independentă și apropiată economic de SUA ar fi avantajoasă pentru Washington ca punct de sprijin în competiția pentru influență în regiunea arctică, în fața Rusiei și Chinei.
Tensiuni amplificate în cadrul NATO
Politic, acest conflict potențial este unul dintre cele mai critice momente din istoria recentă a alianței NATO. Există temeri de un conflict direct între două state membre ale alianței.
Situația necesită o atenție diplomatică sporită pentru a evita escaladarea unei crize fără precedent.
