Armata nu poate accepta echipamentele Rheinmetall fără certificatul pentru munca promisă în România

Armata nu poate accepta oficial echipamentele cumpărate de la grupul german Rheinmetall prin programul militar SAFE fără un certificat pentru munca și producția promise în România. Ministerul Economiei a explicat această condiție într-un răspuns obținut de Antena 3 CNN, iar ordonanța din 20 noiembrie 2025 o impune proiectelor SAFE cu obligații de cooperare industrială.

Certificatul trebuie obținut înaintea fiecărei recepții, adică înainte ca Ministerul Apărării să accepte oficial produsele livrate. Verificarea se face cu cel puțin două luni înainte, la cererea furnizorului sau la termenele stabilite în acord. Contractele SAFE cu Rheinmetall au fost semnate la 29 mai 2026, potrivit Ministerului Apărării.

Cine verifică munca promisă în România

Ministerul Economiei urmărește îndeplinirea angajamentelor și propune certificarea. Decizia de a emite sau de a refuza certificatul aparține unui grup de lucru format din reprezentanți ai mai multor instituții. Rheinmetall trebuie să prezinte documentul Ministerului Apărării, care nu are dreptul să primească produsul fără el.

Regula privește fiecare recepție, nu doar prima livrare. Dacă un certificat este refuzat, produsul vizat nu poate fi acceptat oficial de armată în lipsa acestui document.

Ce echipamente a comandat armata

Lista publicată de Ministerul Apărării cuprinde următoarele contracte cu Rheinmetall. Valorile sunt cele anunțate de minister, fără TVA:

• Două vedete de intervenție pentru scafandri și două nave de patrulare: 920 de milioane de euro pentru cele două proiecte.
• Un acord pentru 298 de vehicule de luptă Lynx și variante ale lor: 3,337 miliarde de euro.
• Șapte sisteme antiaeriene Skynex, două Skyranger 35 și două Millennium: 981,95 milioane de euro în total.

Rheinmetall a anunțat în iunie 2026 că pachetul său de contracte valorează 5,7 miliarde de euro și include, pe lângă vehicule, nave și sisteme antiaeriene, muniție. Suma anunțată de companie acoperă astfel un pachet mai larg decât cele trei valori grupate mai sus.

Câtă muncă este prevăzută în România

În răspunsul obținut de Antena 3 CNN, Ministerul Economiei spune că acordul de cooperare nu stabilește un prag general de 60% producție în România, deși Guvernul anunțase public acest nivel. Procentele comunicate de minister diferă după echipament și au baze de calcul separate:

• Vehiculele Lynx: 30% până la termenul de 31 ianuarie 2029; încă 10 puncte procentuale depind de comandarea a 66 de vehicule.
• Vedetele pentru scafandri: 35%.
• Navele de patrulare: 30%.
• Sistemele antiaeriene Skynex, Skyranger 35 și Millennium: 15%.

Pentru Lynx, ministerul arată că fusese comunicată o cerință de 40% până la 60%, înainte ca acordul să prevadă ținta de 30% și majorarea condiționată de comanda celor 66 de vehicule. Lucrările prevăzute în România includ sudarea unor părți ale vehiculului, producția de cabluri, asamblarea, montarea echipamentelor și testarea.

Rheinmetall a declarat separat că peste 50% din producție va avea loc în România sau în colaborare cu firme locale. Această formulare a companiei nu este un procent general de 60% înscris în acordul descris de Ministerul Economiei.

Ce se întâmplă dacă angajamentele rămân sub țintă

Potrivit Ministerului Economiei, angajamentele exprimate în bani sunt considerate îndeplinite la 90% din valoarea stabilită. Acest prag privește valoarea angajamentelor, nu înseamnă că 90% din fiecare echipament trebuie produs în România. Lipsurile pot fi compensate între firmele grupului Rheinmetall, în limita a 25% din total.

Acordul permite și recuperarea lipsurilor prin activități similare în România, pe baza unor contracte încheiate până la 31 decembrie 2030 și executate până la 31 decembrie 2035. Ministerul spune că pentru partea nerecuperată este prevăzută o penalitate de 30% din deficit, iar Rheinmetall AG o garantează pentru cel mult 100 de milioane de euro. Data primei recepții a echipamentelor din acest pachet nu este anunțată.