Atac masiv cu rachete rusești asupra Kievului. Ucraina suspectează epuizarea apărării.

Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni, 2 iunie, un nou atac aerian de proporții asupra Kievului și a altor orașe ucrainene, utilizând un mix de rachete și drone. Primele explozii au zguduit capitala în jurul orei locale 1:30, înainte de declanșarea alertelor oficiale, generând scurte întreruperi de energie electrică și coloane masive de fum deasupra zonelor vizate.

Dincolo de distrugerile materiale, miza reală a acestei ofensive este epuizarea sistematică a apărării antiaeriene a Ucrainei și testarea reacției occidentale. Iar această strategie de uzură nu se oprește la granițele țării vecine. Când rachetele și dronele rusești lovesc la câțiva kilometri distanță, incidentele precum cel recent cu drona căzută la Galați devin un risc de securitate regională asumat la nivelul NATO, forțând Bucureștiul și aliații să își reevalueze rapid postura de descurajare pe flancul estic.

Cifrele și frecvența loviturilor indică o schimbare clară de ritm pe frontul aerian.

RecomandăriAtac masiv cu rachete balistice asupra Kievului. Cifrele oficiale ale victimelor

Președintele Volodimir Zelenski avertizase încă din 29 mai că Moscova pregătește o lovitură majoră, bazându-se pe informațiile furnizate de serviciile secrete. Spre deosebire de campaniile din iarna trecută, actuala serie de bombardamente primește un sprijin diplomatic neobișnuit de agresiv. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a transmis direct secretarului de stat american Marco Rubio intenția de a lovi „centre de decizie” din Ucraina, cerând în același timp evacuarea ambasadei SUA de la Kiev. Până la urmă, misiunile diplomatice străine au ales să ignore amenințarea și nu și-au evacuat personalul.

Așa cum detaliază Mediafax într-o corespondență pe această temă, atacul a continuat până în primele ore ale dimineții, menținând presiunea pe infrastructura critică.

„Nu există niciun motiv să credem că cineva de la Moscova își va veni în fire.” – Volodimir Zelenski, Președintele Ucrainei

Liderul de la Kiev a subliniat că ucrainenii trebuie să reacționeze la fiecare amenințare, iar apărarea lucrează în regim permanent, 24/7. Și e drept că aceste resurse sunt tot mai limitate sub presiunea constantă a armatei ruse, care încearcă să compenseze pierderile umane masive de pe front prin lovituri la distanță.

RecomandăriUcraina neutralizeaza 307 din 345 de rachete si drone rusesti intr-un atac masiv

Precedentul tactic din luna mai

Noul val de lovituri vine la doar o săptămână după cel mai dur bombardament din ultimul an. Pe 24 mai, armata rusă a trimis un roi de aproximativ 600 de drone și 90 de rachete, vizând direct zona administrativă și culturală a capitalei. Bilanțul de atunci a fost de patru morți și aproape 100 de răniți la nivel național, dintre care peste 80 doar în Kiev. Au fost lovite clădiri guvernamentale, sediul Ministerului de Externe, Opera din Kiev, Casa Ucraineană, stadionul Dinamo Valeri Lobanovski și Muzeul Cernobîl.

Dar detaliul tehnic care a schimbat ecuația securității a fost utilizarea rachetei balistice intermediare Oreshnik, un sistem prezentat de Kremlin drept o nouă armă strategică. Cum răspunde Kievul la această escaladare tehnologică? Cerând urgent partenerilor occidentali capabilități antibalistice, singurele capabile să intercepteze astfel de vectori.

RecomandăriAtac masiv cu rachete în Ucraina. Un mort și zeci de răniți la Kiev

Decizia mutării unor noi baterii antiaeriene aparține acum exclusiv Washingtonului și capitalelor europene. Până la o hotărâre politică clară privind accelerarea livrărilor, cerul Ucrainei rămâne expus tacticii rusești de epuizare, iar riscul unor noi incidente la granița României crește proporțional cu intensitatea bombardamentelor.