Atacul asupra Kievului a ucis 30 de oameni. UE și NATO se confruntă cu presiuni pentru sancțiuni și apărare

Bilanțul victimelor atacului masiv lansat de Rusia asupra Kievului, în noaptea de miercuri spre joi, a ajuns vineri la 30 de morți. Echipele de intervenție ucrainene au scos încă trei cadavre de sub dărâmături. Loviturile au afectat peste 20 de locații din capitala ucraineană și au rănit peste 90 de persoane. Kievul cere acum, din nou, mai mult sprijin pentru apărarea aeriană.

Forțele aeriene ucrainene au raportat că s-au folosit 570 de „mijloace de atac aerian”: patru rachete Zircon, 24 de rachete balistice Iskander și 496 de drone de tip Shahed. Amploarea tirului, concentrat asupra a peste 20 de puncte din Kiev, explică de ce primarul capitalei a descris evenimentul drept „cel mai masiv atac” al Moscovei asupra orașului de la începutul războiului, în februarie 2022.

Efectul asupra civililor depășește numărul victimelor. Infrastructura civilă și capacitatea de ajutor umanitar au fost afectate, după ce filiala ucraineană a Crucii Roșii a anunțat distrugerea depozitului său din Kiev. Pierderile sunt estimate la aproximativ 1,5 milioane de euro în ajutoare și echipamente. Această sumă arată costul imediat al loviturilor, dincolo de clădirile avariate.

Pentru statele din UE și NATO, inclusiv România, miza este mai largă. Fiecare atac de acest tip reaprinde discuția despre viteza cu care pot fi întărite apărarea antiaeriană a Ucrainei și producția europeană de sisteme capabile să intercepteze rachete balistice și drone. Acest lucru generează presiune asupra bugetelor de apărare și asupra deciziilor politice privind sancțiunile și livrările militare.

Depozitul Crucii Roșii distrus mută costul războiului direct în zona ajutorului umanitar

Distrugerea depozitului umanitar din Kiev reprezintă o pierdere imediată de stocuri și echipamente evaluate la aproximativ 1,5 milioane de euro. Față de un atac care lovește doar infrastructura tehnică, aici efectul este dual: sunt afectate populația civilă și capacitatea organizațiilor de a livra sprijin rapid după bombardamente.

Loviturile asupra capitalei au venit la începutul săptămânii și au produs pagube semnificative în zone civile, relatează Euronews. În practică, fiecare depozit umanitar pierdut înseamnă mai puține resurse disponibile exact în perioada în care numărul victimelor și al răniților crește.

Atacurile nu s-au limitat la Kiev. În zona Romny, din regiunea Sumy, în nord-estul Ucrainei, doi oameni au fost uciși și un bărbat a fost rănit după ce dronele au lovit o clădire rezidențială, potrivit lui Oleh Hryhorov, șeful Administrației Militare Regionale Sumy. În regiunea Zaporizhzhia, din sud-est, alte 11 persoane au fost rănite, conform lui Ivan Fedorov, șeful Administrației Militare Regionale Zaporizhzhia.

Bruxellesul vorbește din nou despre sancțiuni, dar Kievul cere și producție europeană de apărare

Răspunsul politic a venit rapid la nivel european. Kaja Kallas, diplomatul șef al UE, a anunțat că va propune noi măsuri împotriva celor care susțin industria militară rusă.

„Astăzi voi propune sancționarea mai multor entități care susțin complexul militar-industrial al Rusiei ca răspuns la lovituri. Cu cât Moscova atacă mai mult civilii, cu atât trebuie impuse mai multe sancțiuni.”

Mesajul indică o nouă etapă de presiune economică, însă nu clarifică încă ce entități vor intra pe listă și nici când ar urma să fie aplicate noile sancțiuni. Pentru publicul din statele membre, aici este punctul sensibil: orice extindere a sancțiunilor modifică raportul dintre costul economic asumat de Europa și obiectivul de a reduce capacitatea Rusiei de a continua loviturile.

Mesajul venit de la Kiev arată însă că sancțiunile, singure, nu rezolvă problema imediată a protecției populației. Volodymyr Zelenskyy, președintele Ucrainei, a mutat accentul spre apărare aeriană și producție în Europa.

„Dacă, desigur, NATO mai înseamnă ceva pentru aliați, Europa trebuie să aibă propria sa capacitate suficientă de a se apăra împotriva tuturor tipurilor de amenințări, inclusiv aceasta, rachetele balistice rusești. Am discutat de mult timp cu Administrația SUA despre licențe pentru producția de Patriot. Pentru a proteja în mod fiabil vieți, avem nevoie de propria noastră producție, producție europeană aici, în Ucraina.”

Cererea are o miză care depășește Ucraina. Dacă Europa își extinde producția de sisteme și componente pentru apărare antiaeriană, discuția se mută din zona ajutorului punctual în cea a unei capacități industriale pe termen lung. Pentru țările de pe flancul estic al NATO, inclusiv România, acest lucru contează direct în calculele de securitate regională.

Atacul reia disputa despre cât poate livra Occidentul și cât poate produce Europa

Războiul început în februarie 2022 a intrat de mult în faza în care contează nu doar voința politică de a sprijini Ucraina, ci și viteza cu care pot fi asigurate sisteme avansate de apărare aeriană și interceptoare. Datele disponibile arată că livrările unor sisteme precum Patriot au fost limitate, iar discuția s-a intensificat pe fondul reducerii stocurilor Ucrainei.

În paralel, Rusia a vizat repetat infrastructura energetică și civilă a Ucrainei, mai ales în sezonul rece, iar Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone pe teritoriul rus. Noul bombardament asupra Kievului readuce însă în prim-plan o problemă simplă și costisitoare: când sunt folosite sute de mijloace de atac într-o singură noapte, apărarea devine o chestiune militară, dar și industrială.

Pasul următor anunțat public este propunerea de noi sancțiuni, formulată vineri de Kaja Kallas. Kievul continuă să ceară licențe și producție europeană pentru Patriot, după atacul care a lăsat în urmă 30 de morți, peste 90 de răniți și pierderi umanitare estimate la 1,5 milioane de euro.