Dosarul Mineriadei a fost restituit a patra oară, iar istoria UM 0215 revine în prim-plan

Serviciul de informații al Ministerului de Interne cunoscut ca „Doi și-un sfert” a fost înființat la începutul lui februarie 1990, pe fondul tensiunilor și confruntărilor din primele săptămâni de după Revoluție. În relatarea despre istoria acestei structuri, Libertatea reconstituie apariția UM 0215, rolul atribuit în supravegherea opoziției și implicarea consemnată în Dosarul Mineriadei, dosar pe care Înalta Curte l-a restituit pentru a patra oară la procurori în aprilie 2026.

Potrivit Libertatea.ro(https://www.libertatea.ro/stiri/serviciile-secrete-din-romania-de-dupa-1990-doi-si-un-sfert-serviciul-secret-al-mai-folosit-ca-politie-politica-impotriva-lui-corneliu-coposu-si-a-opozantilor-noului-regim-6vek3s5), protestele și confruntările din 12, 28 și 29 ianuarie 1990 le-au arătat noilor lideri că le lipseau informațiile operative. După aceste evenimente a fost creată UM 0215, subordonată direct ministrului de Interne.

Mitingurile din ianuarie 1990 au grăbit înființarea serviciului

Pe 12 ianuarie 1990, zi declarată doliu național pentru victimele Revoluției, adunarea din Piața Victoriei s-a transformat într-un protest anticomunist și împotriva noii conduceri. Manifestanții au cerut scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Român, reintroducerea pedepsei cu moartea pentru cei vinovați de reprimarea Revoluției și îndepărtarea foștilor activiști comuniști din funcțiile de conducere. Sub presiunea mulțimii, liderii CFSN au acceptat atunci cererile, dar le-au anulat în ziua următoare, pe 13 ianuarie.

Un nou moment de ruptură a venit pe 28 ianuarie 1990, când PNȚ-CD, condus de Corneliu Coposu, și PNL, condus de Radu Câmpeanu, au organizat un miting împotriva deciziei FSN de a participa la alegeri. Relatarea Libertatea arată că susținători ai FSN, alături de muncitori de la marile platforme industriale bucureștene și de primul grup de mineri veniți din Valea Jiului, au ocupat Piața Victoriei și au devastat sediile PNȚ-CD și PNL, precum și redacțiile unor ziare independente. Corneliu Coposu a fost evacuat de armată de la sediul partidului cu un vehicul blindat.

UM 0215 a fost creată la inițiativa viceprim-ministrului de atunci, Gelu Voican-Voiculescu. Libertatea scrie că acesta a fost consiliat de Nicolae Doicaru, fost general de Securitate, și de colonelul Viorel Tache, iar noua structură a fost construită în mare parte cu personal provenit din fosta Securitate.

Despre Nicolae Doicaru, publicația notează și afirmația atribuită lui Ion Mihai Pacepa, potrivit căreia generalul s-a oferit imediat după Revoluție să organizeze: „un nou serviciu de spionaj, mai bun decât tot ce a avut România până acum”.

Serviciul avea oficial misiuni interne, dar includea și supravegherea partidelor

Misiunea oficială a UM 0215 era protecția cadrelor și structurilor Ministerului de Interne, prevenirea scurgerilor de informații și protecția informativă. În organizarea internă exista însă și o divizie de informații, condusă de colonelul Ion Condoiu, care cuprindea trei servicii, printre care Serviciul de supraveghere a partidelor politice.

În 1990, Serviciul Protecție Penitenciare din cadrul UM 0215 a devenit Serviciul Independent Operativ (SIO), în componența Direcției Generale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției. Structura avea să poarte mai târziu numele SIPA.

Libertatea afirmă că în primii ani structura și-a depășit atribuțiile și a acționat ca instrument de intimidare și supraveghere a opoziției politice și a celor considerați indezirabili de noua putere. Un element important din această reconstrucție este statutul instituțional al serviciului: spre deosebire de SRI și SIE, UM 0215 nu era sub controlul unei comisii parlamentare dedicate, ci raporta direct ministrului de Interne.

După evenimentele din 13-15 iunie 1990, structura a trecut prin prima reformă, iar Serviciul de supraveghere a partidelor politice a fost desființat.

Ce consemnează Dosarul Mineriadei despre activitatea UM 0215 în Piața Universității

În perioada manifestațiilor maraton din Piața Universității, cadre ale UM 0215 au acționat acoperit în mulțime, susține Libertatea. Publicația arată că aceștia au identificat lideri ai studenților și ai opoziției, între care Marian Munteanu, și au întocmit fotografii, înregistrări audio-video și fișe operative de urmărire.

Potrivit martorilor audiați în Dosarul Mineriadei, ofițeri ai serviciului tehnic al UM 0215 au înregistrat permanent activitățile din Piața Universității cu camere amplasate în Hotelul Intercontinental. Aceiași martori au declarat că au fost trimiși să adune informații despre posibile atacuri asupra sediilor Ministerului de Interne, dar au precizat că nu au rezultat asemenea informații în acea perioadă.

Relatările din dosar mai arată că, deși în zonă au avut loc acțiuni violente împotriva sediului Ministerului de Interne și a unor vehicule, acei ofițeri nu au fost trimiși să intervină. Tot din rechizitoriu reiese că adjunctul șefului UM 0215, colonelul Viorel Tache, participa frecvent în cabinetul ministrului de Interne, alături de Gelu Voican-Voiculescu, la discuțiile despre evacuarea fizică a manifestanților.

Libertatea relatează și că documentele din Dosarul Mineriadei indică implicarea unor lucrători ai UM 0215 în acțiuni menite să escaladeze violențele din 13 iunie 1990. Potrivit acestei relatări, infiltrați ai structurii ar fi participat sau ar fi incitat la incendierea autobuzelor poliției și la atacarea sediilor Ministerului de Interne și SRI, pentru a crea imaginea unei „rebeliuni fasciste” care să justifice intervenția în forță și aducerea minerilor.

Incendierea autobuzelor apare în rechizitoriu ca diversiune

În rechizitoriul Secției Parchetelor Militare, prezentat de Libertatea, incendierea autobuzelor Ministerului de Interne este tratată ca o acțiune de diversiune orchestratată de autorități. Documentul reproduce comunicatul citit la Televiziune în seara de 13 iunie 1990 de Ion Iliescu, președintele CPUN, care vorbea despre: „indivizi cu cuțite și sticle incendiare, extrem de violenți […] au incendiat autobuze și camioane ale poliției”.

Același rechizitoriu redă și o discuție prin stație între generalii Corneliu Diamandescu și Mihai Chițac, în care unul dintre vorbitori spune: „Vă rog să-l informați pe domnul președinte. Dăm foc la toate autobuzele. Asta a fost înțelegerea. Vă rog să informați”.

Relatarea mai include declarații ale unor martori oculari care au spus că au văzut în interiorul unui autobuz un civil identificat de ei ca polițist, care a aprins cu bricheta un pachet de șervețele și l-a aruncat pe scaune, sau un jandarm care avea un cocktail Molotov cu care a incendiat autobuzul.

După evacuarea prin violență a Pieței Universității, mai mult de 1.000 de persoane au fost reținute fără temei legal în unitățile militare de la Măgurele și Băneasa, potrivit Libertatea. Publicația arată că membri ai UM 0215 au participat la trierea și interogarea protestatarilor, la abuzurile fizice asupra lor și la întocmirea unor dosare penale fabricate împotriva acestora.

Dosarul Mineriadei a ajuns din nou la procurori în aprilie 2026

La 36 de ani de la evenimentele din iunie 1990, Dosarul Mineriadei rămâne fără verdict. Parchetul Militar a refăcut ancheta în aprilie 2025 și i-a adus din nou în fața Înaltei Curți pe Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican-Voiculescu și Virgil Măgureanu, ca inculpați pentru infracțiuni contra umanității.

După decesul lui Ion Iliescu, instanța a fost obligată să dispună încetarea procesului penal în cazul său. În aprilie 2026, Înalta Curte a decis pentru a patra oară restituirea dosarului la Secția Parchetelor Militare, după ce judecătorii au constatat noi neregularități grave în instrumentarea anchetei și întocmirea actului de acuzare. Cauza revine astfel la procurori pentru reluarea anchetei.

Serviciul a fost reorganizat de mai multe ori după 1990

Istoria instituției nu s-a oprit la UM 0215. În primăvara lui 1998, odată cu decizia CSAT de desființare a structurii, conducerea a fost predată generalului Virgil Ardelean pentru reorganizare, iar serviciul a funcționat apoi ca UM 0962, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă, DGIPI. UM 0215 a fost desființată oficial prin ordonanță de urgență în mai 1999, pentru a elimina suspiciunile de poliție politică și a îndeplini cerințele de reformă ale NATO.

Ulterior, în perioada decembrie 2012 – noiembrie 2016, structura a purtat denumirea DIPI, Departamentul de Informații și Protecție Internă. Din noiembrie 2016, după remilitarizare, funcționează sub numele DGPI.

Libertatea trece în revistă și controversele care au însoțit mai multe conduceri ale serviciului, de la acuzații de filaje neautorizate și interceptări politice până la dosare de corupție. Primul șef al UM 0215 a fost colonelul Florin Calapod, provenit din Direcția a IV-a a Securității. În perioada în care serviciul a fost condus de Dan Gheorghe, între 1993 și 1997, UM 0215 a fost implicată în scandaluri precum Țigareta, afacerea Jimbolia și jefuirea Bancorex. În prezent, potrivit aceleiași relatări, directorul general al DGPI este generalul Tiberiu Silviu Dumitrache.