AUR conduce sondajele cu 40% iar certurile din Coaliție țin Guvernul în viață
Certurile dintre PSD și PNL nu slăbesc Guvernul, ci, paradoxal, îl țin în viață. Pe fondul unei crize economice care îi preocupă tot mai mult pe români, aceste tensiuni au devenit un mecanism de supraviețuire pentru Coaliție, susține consultantul politic Cristian Andrei. În acest timp, partidul AUR a ajuns prima opțiune în sondaje, cu 35% sau chiar 40% din intențiile de vot, capitalizând frustrarea generală.
Un rău necesar pentru supraviețuire
La prima vedere, schimburile de replici acide dintre liderii partidelor de la guvernare ar trebui să ducă la o ruptură. Lucrurile stau însă puțin diferit. Cristian Andrei, de la Agenția de Rating Politic, are o teorie „contra curentului”, pe care a expus-o în ultimele săptămâni. „Eu am o opinie mai contra curentului, am tot spus-o în săptămânile acestea, când a fost agitație, și văd că lumea a început să înțeleagă acest scandal. Cumva este necesar, este un fel de rău necesar pentru ca această coaliție să reziste”, explică Andrei. costul menținerii unei formule pro-europene la guvernare este tocmai existența acestor conflicte. Fiecare lider trebuie să arate propriei tabere că luptă. „Grindeanu este supus presiunii în propriul partid. Sunt tabere care vor să scoată PSD-ul de la guvernare sau să facă alte variante. El trebuie să le arate că se bate și că nu a făcut înțelegeri cu Bolojan”, adaugă consultantul. De cealaltă parte, lui Bolojan îi convine opoziția PSD pentru că poate poza în reformator.
„Este o situație absurdă în care trebuie să se certe ca să rămână împreună, pentru că altfel sunt suficiente forțe centrifuge în PSD și PNL care ar rupe acest guvern.”
Teren fertil pentru populiști
În timp ce politicienii se ceartă pentru a rămâne împreună, agenda românilor s-a schimbat dramatic, fiind dominată de economie și scumpiri. Efectele inflației, pornite încă din perioada pandemiei și accentuate de războiul din Ucraina, se resimt din plin. „Nu vreau să te sperii sau să te dezamăgesc, dar ce s-a întâmplat anul trecut, în 2022, de fapt deja a trecut un an și jumătate, în 2024, a fost un efect aproape direct a ceea ce se întâmplase cu 2 ani înainte, 3 ani înainte, pe lângă pandemie, cu efectele celuilalt război, din Ucraina care a provocat primul val de inflație”, afirmă Cristian Andrei. Problema reală, spune el, nu sunt prețurile mari, ci răspunsul politicienilor. Dar ce fac politicienii, pe bune? Răspunsul este, din păcate, același.
„Răspunsul este la fel de haotic, dezordonat, fără o strategie comună. Ar trebui să spună: hai să ne punem de acord pe trei-cinci lucruri ca să nu se ducă lucrurile în gard”, consideră Andrei. El avertizează că există riscul repetării unui val de populism. „Mi-e teamă că vom repeta această situație.”
La final, când tragi linie, nimeni nu câștigă.
Lipsa liderilor noi, o problemă serioasă
Iar una dintre problemele de fond ale actualei clase politice este lipsa de figuri noi, credibile. Partidele mari par blocate în aceleași nume, fără a promova oameni capabili să convingă electoratul. „PSD nu mai scoate figuri noi relevante. Ai nevoie și de oameni cu experiență, dar nu apar lideri noi care să convingă. PNL stă într-un singur pilon, în Bolojan. Dacă îl scoți de acolo, nu mai rămâne nimic”, este diagnosticul dur pus de Cristian Andrei. Nici în opoziție situația nu e mult mai roz. „USR a reușit să supraviețuiască pentru că s-a axat pe Nicușor Dan, atât în 2024, cât și în 2025. Dar este tot acolo ca scor electoral.” O rază de speranță ar putea veni de la Ministerul Mediului. „Mie îmi place Diana Buzoianu și modul în care conduce ministerul. Este mai directă în comunicare. Poate avea o carieră, dar este foarte proaspătă și îi va fi greu să supraviețuiască politic, având în vedere opoziția din sistem.”
Comunicarea crizei și riscul recesiunii
Numai că, dincolo de luptele politice, comunicarea Guvernului pe teme economice lasă de dorit. Oamenii sunt bombardați cu vești despre criză, dar fără să li se ofere soluții sau un orizont de așteptare. „Toți comunicatorii amplifică faptul că este o criză dar nu se vorbește despre soluții și ce se întâmplă în paralel”, subliniază Andrei. Acest vid de comunicare pozitivă este umplut rapid de teorii conspiraționiste. „Oamenii neavând niciun orizont și având doar o comunicare a crizei, dar nimic altceva, încep să asculte aceste cântece de, cu ghilimele, sirenă.”
Perspectiva economică pentru a doua jumătate a anului nu este deloc optimistă. „Mi-e teamă însă că, pe fond, din punct de vedere al economiei, nu o să stăm foarte bine, pentru că problema carburanților ne va duce către recesiune, care înseamnă scădere de consum, înseamnă mai puține venituri la buget, tăieri de cheltuieli”, avertizează consultantul. Mediul privat resimte deja presiunea.
Economia are nevoie de optimism.
În final, totul se rezumă la lipsa unei direcții clare, care afectează moralul tuturor. „Dacă Guvernul sau conducere nu-ți dau sentimentul că au o direcție, asta ți se adaugă la multe alte lucruri pe car ele ai de rezolvat și trebuie să îți găsești energia în altă parte. Și asta pentru că politicienii nu sunt în stare să comunice”, conchide Cristian Andrei, care adaugă un adevăr simplu: „Comunicarea nu poate înlocui realitatea.”
