Avertisment AIE – lumea riscă cea mai gravă criză energetică din ultimii 50 de ani
Lumea s-ar putea confrunta cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Avertismentul vine de la Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), care a descris situația drept o „ameninţare majoră” pentru economia mondială, cu o pierdere deja înregistrată de 11 milioane de barili de petrol pe zi.
O pierdere mai mare decât în anii ’70
Cifrele prezentate de Fatih Birol la National Press Club din Canberra sunt de-a dreptul alarmante. „Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, adică mai mult decât în cele două mari crize petroliere la un loc”, a afirmat oficialul AIE. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, Birol a explicat că în anii ’70 pierderile au fost mult mai mici. „La acea vreme, pentru fiecare dintre aceste crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, adică, adunând cele două, 10 milioane de barili pe zi”.
Și nu e doar despre petrol. Luând în calcul și efectele invaziei rusești din Ucraina, directorul AIE consideră că „această criză reprezintă, în acest moment, două crize petroliere şi o prăbuşire a pieţei gazelor la un loc”.
RecomandăriAvertisment dur de la ONU. Lumea are 6 luni să evite o criză alimentară majoră40 de infrastructuri energetice avariate
Dincolo de cifrele de producție, pagubele fizice sunt imense. Potrivit lui Birol, cel puţin 40 de infrastructuri energetice sunt „grav sau foarte grav avariate” în nu mai puțin de nouă ţări din Orientul Mijlociu, ca urmare directă a conflictului. V-ați gândit vreodată ce înseamnă asta la scară globală?
Răspunsul este unul sumbru. „Nicio ţară nu va fi ferită de efectele acestei crize dacă situaţia va continua în acest fel. asa ca, este necesar să se ia măsuri la nivel mondial”, a avertizat el.
Economia mondială este, pe bune, în pericol.
RecomandăriAvertisment dur de la analisti. Europa risca sa rămână fara petrol în câteva săptămâni„Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul că această problemă va fi rezolvată cât mai curând posibil”, a completat Birol.
Ultimatumul lui Trump și Strâmtoarea Ormuz
Punctul nevralgic al întregii situații este Strâmtoarea Ormuz (o rută maritimă prin care tranzitează în mod normal 20% din producţia mondială de hidrocarburi), care este în prezent blocată de facto. Conflictul a fost declanșat pe 28 februarie, odată cu atacurile israeliano-americane împotriva Iranului.
Iar tensiunile escaladează rapid. Preşedintele american Donald Trump a amenințat că, dacă Iranul nu va redeschide trecerea până luni seara, va „lovit şi distrus” centralele electrice iraniene „ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE!”
RecomandăriAvertisment fără precedent de la Bruxelles. Ce state riscă să rămână fără fonduri europeneRăspunsul Teheranului
Ca ripostă la raidurile primite, Iranul a început să lanseze atacuri cu rachete şi drone împotriva infrastructurilor energetice din ţările aliate Washingtonului. Navele care navighează în Golf sunt și ele vizate, în special cele care se aventurează în apropierea strâmtorii.
Numai că, într-o mișcare menită să calmeze piețele, Statele Unite au autorizat vineri, pentru o perioadă de o lună, vânzarea şi livrarea petrolului iranian aflat pe nave. Lucrurile nu sunt însă atât de simple. Teheranul a transmis sec că nu deţine niciun surplus de ţiţei pe mare.
