Avertisment de la Bruxelles pentru diplomația românească. De ce tace reprezentanța noastră în UE
România, deși este a șasea țară ca populație din Uniunea Europeană, a devenit complet absentă din peisajul diplomatic decizional de la Bruxelles. Situația a ajuns să fie ironizată deschis în cercurile europene, evidențiind o tăcere instituțională neobișnuită pentru un stat cu o poziție strategică vitală în sud-estul Europei și un beneficiar major de fonduri europene.
Strategia tăcerii pe plan european
Cine pierde din această abordare diplomatică? Pe termen mediu, absența unei voci clare înseamnă o capacitate redusă de a negocia directive și de a proteja interesele economice ale țării. E drept că evitarea inițiativelor controversate poate oferi o liniște aparentă în relația cu partenerii, dar prețul real este marginalizarea în cercurile de putere.
Acest lucru se înscrie într-o tendință observată de mai mult timp în politică externă a Bucureștiului. Până la urmă, preferința de a nu deranja pare să fi înlocuit orice strategie proactivă.
Cifrele vorbesc de la sine.
Din cele 27 de state membre, România a rămas singura țară a cărei ambasadă la Bruxelles nu are un purtător de cuvânt sau un ofițer de presă desemnat să comunice pozițiile oficiale. Ultimul comunicat publicat de reprezentanța permanentă (structura care gestionează relația directă cu instituțiile europene) a fost emis cu un an în urmă. Iar infrastructura digitală reflectă aceeași stare de fapt, site-ul ambasadei și cel al Ministerului Afacerilor Externe devenind frecvent indisponibile.
Lipsa directivelor clare dinspre București
Situația a fost detaliată într-un briefing recent, Antena3 relatând marți că invizibilitatea României face parte, de fapt, dintr-o abordare intenționată a autorităților. Un oficial român a explicat, sub protecția anonimatului, că delegația diplomatică „ține capul la cutie” pentru „a nu face valuri” și a nu atrage critici din partea partenerilor europeni.
„E cineva acasă? Situația (României) s-a agravat acum și mai mult după căderea guvernului pro-european la începutul acestei luni, ceea ce face și mai dificilă transmiterea unor directive politice clare din partea Bucureștiului.” – Briefing Politico
Reprezentantul permanent al României la Bruxelles nu a oferit încă un răspuns oficial referitor la aceste disfuncționalități de comunicare. Decizia de a numi un purtător de cuvânt și de a restabili un flux normal de informații depinde acum exclusiv de viitoarea configurație guvernamentală de la București, care trebuie să își asume o direcție clară în politică externă.
