Avertisment teribil despre virusul care ucide 38 la sută dintre pacienți. Ce se întâmplă în România
Autoritatea Națională pentru Cercetare a confirmat prezența anuală a hantavirusului pe teritoriul României. Informația oficială vine la scurt timp după ce trei persoane au murit pe o navă de croazieră din Atlantic din cauza acestui agent patogen.
REZUMAT:
- Hantavirusul este raportat anual în România prin cazuri sporadice și insuficient explorate de medici.
- Rata de mortalitate ajunge la 38 la sută pentru pacienții care dezvoltă sindromul pulmonar sever.
- Persoanele expuse la praful contaminat de rozătoare riscă infecții respiratorii sau renale mortale.
Alarma dată de specialiștii români
Specialiștii cer acum de urgență extinderea infrastructurii de diagnostic în spitale.
Datele furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică arată că infecțiile apar sporadic la nivel național. Acest caracter izolat contribuie la o vizibilitate redusă în practica clinică. Or, exact această lipsă de expunere crește masiv riscul unei subdiagnosticări din partea medicilor. Cercetările realizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” indică necesitatea dezvoltării unor programe de cercetare interdisciplinare. Experții din mediul universitar susțin la rândul lor că datele epidemiologice trebuie corelate mult mai strict.
Deși incidența rămâne deocamdată redusă în țara noastră, autoritățile atrag atenția asupra unui detaliu alarmant. Aceste infecții sunt plasate oficial în categoria riscurilor emergente. O asemenea clasificare impune o documentare științifică amplă și o pregătire adecvată a sistemului sanitar pentru eventuale focare. Tragedia recentă de pe nava de croazieră din Atlantic a demonstrat cât de rapid poate lovi acest patogen. Trei pasageri și-au pierdut viața după ce un focar a izbucnit la bord, forțând autoritățile medicale internaționale să intre în alertă.
Cum se transmite virusul și ce boli declanșează
Autoritatea Națională pentru Cercetare explică reapariția acestui patogen prin schimbările climatice recente.
Mobilitatea crescută a populației și modificările apărute în relația dintre om și mediul înconjurător favorizează răspândirea. Astfel, anumiți viruși considerați rari sau dispăruți revin în actualitate cu forță. Hantavirusul reprezintă de fapt o tulpină de virusuri purtate în mod natural de rozătoare. Organizația Mondială a Sănătății a precizat pentru Associated Press că transmiterea la om se face predominant pe cale aeriană. Oamenii se infectează prin simpla inhalare a particulelor din aer care provin din excrementele uscate sau urina animalelor purtătoare.
Odată ajuns în organism, virusul poate provoca două afecțiuni distincte și extrem de grave. Prima dintre ele este sindromul pulmonar hantavirus. Boala debutează cu simptome înșelătoare, precum oboseală, febră și dureri musculare. Ulterior, tabloul clinic se agravează brusc cu dureri de cap, amețeli, frisoane și probleme abdominale severe.
„Dacă apar simptome respiratorii, rata mortalității este de aproximativ 38%, potrivit CDC.”
A doua boală provocată de infecție se numește febra hemoragică cu sindrom renal. Această formă atacă direct și agresiv rinichii pacientului. Bolnavii se confruntă cu tensiune arterială scăzută și hemoragii interne. În scurt timp, afecțiunea poate degenera în insuficiență renală acută.
Lipsa tratamentului și impactul asupra populației
Și situația pacienților infectați este complicată de limitele medicinei actuale.
Nu există un tratament specific sau un antidot pentru infecțiile cu hantavirus. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite recomandă exclusiv îngrijiri de susținere pentru tratarea simptomelor. Medicii intervin cu oxigenoterapie, ventilație mecanică, medicamente antivirale sau chiar dializă. Persoanele care dezvoltă forme severe sunt internate direct în unitățile de terapie intensivă ale spitalelor.
Pentru cetățeanul de rând, aceste date medicale se traduc printr-un risc direct la adresa siguranței sanitare și financiare. Oamenii care locuiesc la curte, fermierii sau persoanele care fac curățenie de primăvară în spații închise, hambare și subsoluri abandonate sunt cei mai expuși. Fără un tratament clar disponibil în farmacii sau spitale, simpla măturare a unui praf contaminat de șoareci poate duce la o internare de urgență. Costurile de recuperare după o perioadă petrecută la terapie intensivă sunt uriașe, iar capacitatea de muncă a pacientului este afectată pe termen lung. Unii bolnavi necesită intubare imediată pentru a putea respira.
