Banii pentru facturi pentru romani, pe ultima sută de metri

România se numără printre ultimele patru țări din Uniunea Europeană care încă aplică scheme de sprijin la energie pentru toți consumatorii, o politică ce se apropie de final. În timp ce majoritatea statelor membre au trecut deja la ajutoare țintite, direcționate exclusiv către gospodăriile vulnerabile, România merge pe un drum aproape izolat. Miza este uriașă: tranziția către un nou model de sprijin, susținut de un fond european de 6 miliarde de euro, care va redesena complet modul în care sunt protejați românii de prețurile la energie.

Articolul de față explică de ce se încheie era ajutoarelor generalizate, ce pune UE în loc și care este strategia pe termen lung a României într-o piață energetică în plină transformare.

România, printre ultimii mohicani ai plafonării

Politicile de plafonare a prețurilor și subvențiile generale, aplicate pe scară largă în timpul crizei energetice din 2022-2023, sunt acum istorie în aproape toată Europa. O analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI) arată că, în martie 2026, doar România, Croația, Polonia, Slovacia și Ungaria mai mențin măsuri de sprijin pentru toți consumatorii de gaze. La energie electrică, lista este și mai scurtă, fără România.

RecomandariAmbasadorul României în Statele Unite ale Americii, Dan-Andrei Muraru: România se află pe ultima sută de metri în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor de admitere în programul Visa Waiver

Majoritatea statelor membre au revenit la o logică de piață, unde prețurile fluctuează liber, iar statul intervine doar pentru a-i proteja pe cei cu venituri mici. Motivele sunt clare: subvenționarea generală este considerată nesustenabilă pentru bugetele naționale, distorsionează investițiile în eficiență energetică și intră în conflict cu regulile climatice europene. În țări precum Grecia, Franța sau Irlanda, ajutoarele țintite pot ajunge și la 1.800 de euro pe an pentru o familie vulnerabilă.

Paradoxal, deși România are un preț la energie de circa patru ori mai mare decât țara cu cel mai mic preț din UE, dacă raportăm la puterea de cumpărare, ajutoarele acordate în 2026 sunt de aproximativ cinci ori mai mici, conform datelor AEI. Mai mult, în timp ce țări ca Germania au redus taxele pentru a proteja consumatorii, statul român a încasat venituri suplimentare din taxele colectate în timpul crizei, bani plătiți, în final, tot de cei pe care ar fi trebuit să-i protejeze.

Vine Fondul Social de Climă: 6 miliarde de euro pentru românii vulnerabili

Schimbarea de macaz la nivel european nu lasă gospodăriile vulnerabile fără sprijin. Dimpotrivă, din 2026 devine complet operațional un nou mecanism european dedicat exact acestui scop: Fondul Social de Climă (FSC). Acesta nu este un nou plafon, ci un instrument de cofinanțare care mută protecția de la factura tuturor la sprijinul direct pentru cei expuși la sărăcie energetică.

RecomandariMeci de infarct în Cupa României. Calificarea în finală s-a decis la ultima lovitură de la 11 metri

România este unul dintre principalii beneficiari ai acestui fond. Potrivit Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), țara noastră va primi 6 miliarde de euro în perioada 2026-2032, reprezentând 9,25% din totalul de 65 de miliarde de euro disponibili la nivelul UE. Banii sunt meniți să atenueze efectele negative ale viitorului sistem de taxare a emisiilor de carbon (ETS 2), care se va aplica din 2027 combustibililor fosili folosiți la încălzire și în transporturi.

Nevoia de sprijin este acută. Un raport al Center for the Study of Democracy (CSD) arată că România, alături de alte țări din Europa Centrală și de Est, se confruntă cu provocări specifice: venituri disponibile mai mici decât media UE, un fond locativ vechi și ineficient energetic și un nivel ridicat al sărăciei energetice. Cifrele sunt grăitoare: 15,2% dintre gospodăriile din România nu își pot menține locuința suficient de caldă pe timpul iernii, comparativ cu 3,3% în Suedia sau 5,1% în Belgia.

Miza pe termen lung: un hub energetic regional

În spatele acestor mecanisme de protecție socială, România își construiește o strategie energetică pe termen lung, cu ambiția de a trece de la un statut de „locație cu costuri reduse” la o „platformă strategică de creare a valorii” în regiune, după cum afirmă Cosmin Ghiță, CEO al Nuclearelectrica.

RecomandariVlad Gheorghe îi cere lui Peter Magyar să ancheteze banii Ungariei din România

Țara noastră are atuuri considerabile: un mix energetic diversificat, resurse interne importante (gazele din Marea Neagră), un sector nuclear solid și proiecte ambițioase în domeniul energiei curate. Investițiile în Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, dezvoltarea primului proiect de reactoare modulare mici (SMR) din UE la Doicești și potențialul în eolian și solar sunt pilonii pe care se clădește viitoarea securitate energetică.

„Stabilitatea, predictibilitatea și reglementarea sunt cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții. Proiectele mari au nevoie de o planificare clară pe termen lung; riscul nu este tehnologia, ci mediul de reglementare”, subliniază Cosmin Ghiță.

Obiectivul final este ca România să devină un hub energetic regional, capabil să asigure stabilitatea prețurilor pentru populație și securitate pentru țările vecine. Accesul la energie curată și la prețuri accesibile este considerat o condiție esențială pentru reindustrializarea și digitalizarea țării. Odată ce noile capacități de producție vor intra în funcțiune, volatilitatea pieței ar trebui să scadă, iar dependența de ajutoare de stat să se diminueze structural.

Deci, deși sprijinul generalizat pentru facturi se apropie de sfârșit, acesta va fi înlocuit de un sistem mai complex și mai bine țintit. Pe de o parte, miliarde de euro din fonduri europene vor ajunge direct la cei care au cea mai mare nevoie. Doar că investițiile strategice în producția de energie curată ar trebui să stabilizeze prețurile pe termen lung pentru toată lumea.