Baraj de 168 mil. lei, oprit definitiv după 40 de ani. Proiectul era gata 90%

Un proiect hidrotehnic demarat acum patru decenii în Munții Apuseni a fost oprit definitiv printr-o decizie a instanței. Deși barajul de pe Crișul Alb era deja construit, iar investiția realizată în proporție de 90%, lucrările pentru amenajarea lacului de acumulare și a drumurilor adiacente nu mai pot continua.

Curtea de Apel Cluj a anulat autorizația de construcție emisă în 1987 pentru Acumularea Mihăileni, din județul Hunedoara. Potrivit Adevărul, decizia vine în urma unui proces deschis în 2022 de Asociația Declic împotriva Apelor Române – Administrația Bazinală de Apă Crișuri și a Consiliului Județean Hunedoara.

Hotărârea definitivă a judecătorilor

Procesul a avut un parcurs sinuos. În noiembrie 2022, Tribunalul Cluj a respins cererea ONG-ului de a constata lipsa de valabilitate a autorizației, însă soluția a fost contestată. Curtea de Apel Cluj a casat sentința inițială și a admis acțiunea ecologiștilor.

RecomandăriPoliția oprită la Palatul Élysée într-o anchetă de corupție legată de Macron

„Instanța admite recursul formulat de Asociația Declic împotriva Sentinței civile nr. 2126/2024, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 417/117/2022*, pe care o casează în parte, sub aspectul soluției de admitere în parte a acțiunii, de respingere ca neîntemeiată a capătului de cerere privind anularea Autorizației de construire nr. 69/2640/1987 și de acordare parțială a cheltuielilor de judecată și, în rejudecare, admite în întregime acțiunea și obligă pârâții să plătească reclamantei suma de 32.839,83 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Respinge, ca neîntemeiate, recursurile formulate de recurenții Județul Hunedoara – Consiliul Județean Hunedoara și Administrația Națională „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Crișuri, împotriva aceleiași sentințe. Definitivă”, arată hotărârea pronunțată în 16 februarie 2026.

Reacția CJ Hunedoara: „Pericol major social, economic și de mediu”

Autoritățile județene susțin că proiectul era aproape finalizat și atrag atenția asupra consecințelor opririi lucrărilor. Corpul principal al barajului este terminat, alături de alte obiective, rămânând de executat lucrări conexe precum amenajarea lacului și a căilor de acces.

„Proiectul hidrotehnic de la Mihăileni, demarat în anul 1987 ca obiectiv de investiții de interes național și utilitate publică, rămâne fără autorizația de construire, potrivit hotărârii Curții de Apel Cluj, pronunțată în data de 16 februarie și rămasă definitivă. În acest context, lucrările la investiția de la Mihăileni sunt definitiv blocate. Președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, atrage atenția asupra pericolului major social, economic și de mediu asupra comunităților din zonă, odată cu sistarea lucrărilor rămase de executat”, a transmis Consiliul Județean Hunedoara.

RecomandăriHawaii sub ape – peste 5.500 de oameni evacuați din calea unui baraj gata să cedeze

Laurențiu Nistor, președintele CJ Hunedoara, a declarat că a încercat în repetate rânduri să obțină sprijin guvernamental pentru finalizarea investiției. „În anul 2022, am transmis Guvernului României un Memorandum din partea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Hunedoara, prin care atrăgeam atenția asupra impactului negativ pe care îl are acțiunea în instanță a asociației de mediu, care a solicitat la vremea respectivă demolarea barajului. Am revenit periodic cu solicitări către Guvern, prin care ceream finalizarea acestor lucrări prin alocarea fondurilor necesare. Ultimul demers a fost realizat în noiembrie 2025, printr-o scrisoare deschisă transmisă președintelui României, Nicușor Dan, și reprezentanților Guvernului României”, a afirmat Nistor.

Argumentele de mediu care au blocat șantierul

În timp ce autoritățile invocă beneficiile proiectului, organizația Declic a reclamat legalitatea autorizațiilor de mediu și de construcție. Administrația Bazinală de Apă Crișuri s-a arătat nedumerită de demersul ecologiștilor.

„Rămâne de neînțeles motivul pentru care asociația Declic a cerut oprirea lucrărilor și, implicit, anularea beneficiilor pe care acumularea Mihăileni le va produce, și anume: apărarea împotriva inundațiilor și asigurarea necesarului de apă pentru locuitorii și gospodăriile din zona Brad și Crișcior”, informa instituția.

De cealaltă parte, Declic a susținut că noul lac ar dăuna mediului, ducând la defrișarea unei păduri de aproape cinci hectare și afectând un sit protejat. „Barajul de la Mihăileni de pe râul Crișul Alb poate avea efecte ireversibile asupra mediului. Odată finalizat, sectoare ale râului Crișul Alb și afluenții acestuia vor fi complet deteriorate, iar situl Natura 2000 Defileul Crișului Alb va fi și el afectat. Mai mult, specialiștii avertizează că în spatele barajului se va forma o acumulare artificială, care va emite metan, gaz cu impact de 34 de ori mai intens decât CO”, a informat Declic.

Bilanțul a patru decenii: Peste 150 de milioane de lei investiți

Proiectul, început în anii ’80 pentru a asigura apă zonei miniere Brad și pentru a preveni inundațiile, a avut o istorie marcată de întreruperi din lipsă de fonduri. Lucrările au fost reluate în 2018, iar statul român a alocat peste 150 de milioane de lei, dintr-o valoare totală estimată la aproape 168 de milioane de lei.

În prezent, barajul din piatră și beton, lung de 300 de metri și înalt de 24 de metri, este funcțional, dar nu are lac de acumulare. Din șoseaua de ocolire de 4,5 kilometri au fost realizați 3,5 kilometri, trei poduri și un viaduct. Ultimii 900 de metri de drum, la fel ca și procedurile de expropriere, au fost blocați tot în urma proceselor deschise de ONG.