BNR menține dobânda la 6,50% și avertizează că inflația va crește peste așteptări
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis marți să mențină dobânda de politică monetară la 6,50% pe an. În același timp, banca centrală a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru primăvară, anticipând scumpiri mai mari decât se estima inițial.
Principalul vinovat este războiul din Iran, care a explodat prețul petrolului pe piețele internaționale.
Potrivit unui comunicat al BNR, rata anuală a inflației va urca la valori mai ridicate în intervalul martie-iunie 2026. Scumpirea carburanților, alimentată de creșterea cotațiilor la petrol și gaze naturale, va fi principalul motor al acestei evoluții. Aceste influențe externe se vor resimți direct la pompă și în facturile românilor.
De ce vor crește prețurile mai mult decât se aștepta
Banca Națională a explicat pe larg raționamentul din spatele noii prognoze, subliniind că șocul vine din exterior. Conflictul din Orientul Mijlociu a generat o volatilitate extremă pe piețele de energie, iar efectele se propagă rapid în economiile dependente de importuri, așa cum este și cazul României. Această nouă realitate geopolitică a forțat BNR să își recalibreze estimările pe termen scurt.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”, se arată în comunicatul Băncii Naţionale a României.
Dar acesta nu este singurul factor care va pune presiune pe prețuri. BNR menționează că la scumpiri vor contribui și efecte de bază nefavorabile pe segmentul energiei, care se vor manifesta în trimestrul al doilea al anului. La acestea se adaugă efectele directe, deși tranzitorii, exercitate încă din a doua jumătate a anului 2025 de două măsuri administrative importante.
Mai exact, este vorba despre expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea unor cote de TVA și a unor accize. Banca centrală estimează că aceste efecte se vor epuiza în trimestrul al treilea al anului 2026, moment în care ar trebui să vedem „o corecţie descendentă abruptă a ratei anuale a inflaţiei”.
Corecția bugetară, o frână pentru prețuri
În ciuda veștilor proaste pe termen scurt, BNR vede și factori care vor tempera creșterea prețurilor pe termen mediu. Progresul corecției bugetare, un proces început în 2025, ar urma să intensifice presiunile dezinflaționiste. Concret, ajustarea cheltuielilor statului ar trebui să reducă cererea agregată din economie, ceea ce, în teorie, ar trebui să calmeze prețurile.
Acest proces are implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste.
Și ar trebui să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent, o altă vulnerabilitate a economiei românești. O cerere internă mai mică înseamnă, de regulă, și importuri mai scăzute, ceea ce ajută la echilibrarea balanței comerciale.
Însă incertitudinile rămân. BNR atrage atenția asupra măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor pentru continuarea consolidării bugetare, dincolo de anul curent. Acestea sunt strâns legate de Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și de procedura de deficit excesiv în care se află România.
