România ar avea secete mai severe și veri cu căldură extremă dacă circulația apelor Atlanticului se modifică

În România, fenomenele extreme ar reprezenta principala consecință a modificării circulației apelor din Atlantic, explică climatologul Roxana Bojariu. Evaluarea privește scenariul slăbirii acestui sistem de curenți pe fondul încălzirii globale.

Descrierea clipului amintește că efectele se simt direct: mai devreme sau mai târziu, oamenii pot fi afectați de poluarea din marile orașe sau de fenomene meteorologice extreme.

Întrebată despre efectele asupra țării noastre, în emisiunea „Planeta ești tu”, publicată pe 18 octombrie 2026, Roxana Bojariu a declarat într-un interviu video la Digi24, la minutul 6:45: „În România efectele ar fi legate mai ales de fenomenele extreme și aici vorbim de secete mult intensificate, vorbim de valurile de căldură, vara foarte puternice și vorbim în general de aceste modificări și iarna în circulația atmosferei”.

Climatologul a menționat și furtunile asociate sistemelor de joasă presiune, adică zonelor în care presiunea atmosferică este mai scăzută. Acestea fac parte dintre fenomenele extreme indicate pentru regiunea României.

Curenții atlantici transportă căldură către nordul Europei

Circulația de răsturnare meridională a Atlanticului (AMOC) deplasează apă caldă din regiunile tropicale spre partea nordică a oceanului. Încălzirea globală ar putea slăbi semnificativ acest sistem, potrivit descrierii emisiunii.

Apa mai caldă furnizează căldură aerului și contribuie la temperaturile din nordul Europei, inclusiv din Peninsula Scandinavă și Țările de Jos. În explicația Roxanei Bojariu, energia se redistribuie diferit de la o regiune la alta.

Pentru nord-vestul Europei, estimările prezentate în emisiune indică posibilitatea ca temperatura medie din timpul iernii să scadă cu până la 7°C. O asemenea răcire ar necesita modificarea infrastructurii pentru a face față noilor condiții.

Colapsul sistemului este scenariul extrem discutat pentru Europa

Potrivit descrierii clipului, guvernele europene încep să trateze cu tot mai multă seriozitate un scenariu climatic pe care, până de curând, îl considerau îndepărtat.

Descrierea emisiunii separă posibila slăbire a circulației oceanice de varianta extremă a prăbușirii ei. Pentru această ultimă situație sunt prezentate următoarele consecințe europene:

• Ierni cu temperaturi mult mai scăzute.
• Episoade de secetă.
• Furtuni de intensitate mai mare.
• Ridicarea nivelului mării.
• Perturbări majore în agricultură, infrastructură și economie.