Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Meteo

Un raport climatic semnalează destabilizarea planetei, cu șapte indicatori la recorduri extreme

Ioana Munteanu ·
Anemometru pentru monitorizarea schimbărilor climatice
Anemometru pentru monitorizarea schimbărilor climatice - Foto: Lucy Meadows / Pexels

Șapte dintre cei 16 indicatori folosiți pentru evaluarea stării planetei au înregistrat extreme record, potrivit unui raport despre clima globală publicat miercuri în revista BioScience. Autorii avertizează că unele transformări ale ecosistemelor ar putea deveni ireversibile, potrivit Descopera.ro, care citează CBS News.

Alți indicatori urmăriți de cercetători evoluează tot mai repede sau înregistrează modificări bruște, potrivit Descopera.ro. Evaluarea acoperă atât temperaturile și gazele din atmosferă, cât și schimbările gheții și ale oceanelor.

Autorii raportului privind starea climei globale formulează în BioScience avertismentul principal: „Sistemele care susțin viața pe Pământ sunt împinse dincolo de limitele stabile, iar schimbările se desfășoară mai rapid decât capacitatea noastră de a răspunde”.

Ritmul încălzirii a crescut în perioadele analizate

Raportul compară viteza cu care a crescut temperatura medie a globului în trei intervale:

  • 1880-1970: aproximativ 0,05 grade Celsius pe deceniu.
  • 1970-2010: 0,19 grade Celsius pe deceniu.
  • 2010-2024: 0,36 grade Celsius pe deceniu.

În evaluare sunt urmărite mai multe componente ale sistemului climatic:

  • Concentrația gazelor care produc efectul de seră.
  • Temperaturile măsurate la scară globală.
  • Masa ghețarilor.
  • Starea oceanelor.
  • Incendiile care afectează vegetația.
  • Dezechilibrul energetic terestru, adică diferența dintre energia pe care planeta o absoarbe și energia emisă înapoi în atmosferă.

„Asistăm la destabilizarea rapidă a sistemului climatic al Pământului. Acesta nu mai este un avertisment pentru viitor, ci un diagnostic al prezentului”, constată cercetătorii.

Căldura din 2026 a provocat decese și a alimentat incendii

În Europa, estimările indică aproximativ 14.000 de morți în urma valurilor de căldură. Temperaturile foarte ridicate au afectat și zone întinse din Statele Unite, favorizând incendii care au distrus terenuri însumând milioane de acri.

Pentru partea continentală a Statelor Unite, iulie 2026 a depășit recordurile de temperatură ale aceleiași luni din întreaga serie de măsurători. La nivelul întregii țări, vara a fost cea mai fierbinte măsurată până acum.

Recorduri noi au fost consemnate în iulie și pentru temperatura oceanelor la nivel mondial. În atmosferă, concentrația dioxidului de carbon a urcat la un nivel nemaiatins în ultimele două milioane de ani.

„La nivel global, căldura extremă, inundațiile, secetele, furtunile și incendiile de vegetație nu mai sunt evenimente rare, ci caracteristici definitorii ale unei planete în schimbare”, avertizează autorii.

Unele schimbări pot întreține încălzirea

Accelerarea descrisă în raport mărește riscul trecerii unor praguri critice, după care ecosistemele nu se mai pot reface, avertizează cercetătorii. Aceste schimbări pot afecta și echilibrul dintre ecosisteme.

Un exemplu este permafrostul, terenul înghețat permanent. Dezghețarea sa poate elibera gaze care intensifică efectul de seră. Incendiile pot produce, la rândul lor, asemenea emisii. Încălzirea suplimentară favorizează apoi alte emisii, într-un proces care se poate întreține singur.

Autorii avertizează că dispariția gheții de pe mare, deteriorarea ecosistemelor și sporirea emisiilor de carbon ar putea declanșa mecanisme similare, reducând capacitatea oamenilor de a controla încălzirea.

În 2025, recifele de corali au ajuns, potrivit cercetătorilor, primul sistem de mediu de pe Pământ care a trecut un prag critic climatic. Deteriorările suferite ar putea fi definitive.

Avansul energiei regenerabile nu compensează tendințele emisiilor

Utilizarea surselor regenerabile de energie este în creștere, consemnează raportul. În paralel, arderea combustibililor fosili și emisiile de gaze care produc efectul de seră, principalele cauze ale schimbărilor climatice extreme, continuă să alimenteze tendințele semnalate de cercetători.

Măsurile adoptate până acum: „rămân mult sub amploarea și ritmul necesare pentru stabilizarea sistemului climatic al Pământului”, apreciază aceștia.

„Reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră, adaptarea eficientă, protejarea ecosistemelor și schimbările profunde la nivelul societății rămân esențiale pentru diminuarea riscurilor climatice și asigurarea unui viitor mai rezilient și mai durabil”, concluzionează autorii.