Bogdan Ghebaur a fost sunat de un escroc care i-a folosit chiar numele. Ce arată cazul filmat despre noua fraudă
Comisarul-șef Bogdan Ghebaur a relatat că a fost sunat de un infractor online care s-a prezentat chiar cu numele lui, într-un episod filmat ce arată cât de departe merg tentativele de fraudă telefonică ce folosesc identitatea unor instituții publice. Cazul vine după avertismentul transmis de Directoratul Național de Securitate Cibernetică în aprilie 2025 despre apeluri false făcute în numele Poliției Române și al Băncii Naționale a României.
Dincolo de anunț, episodul are o miză simplă pentru public: dacă un escroc încearcă aceeași metodă inclusiv cu un comisar-șef de poliție, țintele reale sunt, de fapt, oamenii care răspund în grabă și cred că au de rezolvat urgent o problemă legată de bani sau de identitate. Potrivit explicațiilor oferite chiar de Ghebaur, metoda nu mizează pe tehnică sofisticată la primul contact, ci pe panică și pe reflexul de a executa rapid ce cere apelantul.
În înregistrarea făcută publică, Bogdan Ghebaur explică direct mecanismul: a intrat în jocul escrocului și a accesat pagina Poliției Române, acolo unde apelantul îl îndemna să noteze numărul de telefon sau numele și prenumele. Tocmai aici apare riscul concret pentru oricine primește un astfel de apel: conversația este construită ca să pară oficială, iar victima este împinsă să ofere sau să confirme date personale.
Comisarul-șef Bogdan Ghebaur a rezumat incidentul într-o formulare care arată absurdul, dar și eficiența tacticii folosite de infractori.
„Am fost sunat de comisar-șef de poliție Bogdan Ghebaur. Problema? Bogdan Ghebaur sunt chiar eu!”
Escrocii folosesc frica de pierderea banilor și urgența unei false anchete
Miza financiară nu este detaliată în acest caz punctual, însă scenariul descris de polițist arată ce urmăresc autorii unor asemenea apeluri: să obțină date bancare confidențiale sau să convingă victima să își mute singură banii. Pierderea nu mai vine prin furt discret, ci prin transfer făcut sub presiune chiar de cel înșelat.
Dar tactica nu este nouă ca logică, ci ca ambalaj. Infractorii folosesc numele unor instituții cu autoritate, iar asta ridică șansele de reușită față de un apel anonim obișnuit. Când în ecuație apar Poliția Română sau BNR, victima este împinsă să creadă că se află într-o situație oficială, posibil penală sau bancară.
Bogdan Ghebaur a descris exact formula folosită în astfel de contacte telefonice.
„Așa lucrează, sună sute de oameni, se dau drept polițiști sau bancheri și mizează pe frică și grabă. «Datele dumneavoastră au fost compromise, mutați banii într-un cont sigur, aveți un credit pe numele dumneavoastră»”
Pentru cititor, partea utilă este tocmai aceasta: un apel care cere reacție imediată, invocă un cont sigur, un credit făcut pe numele victimei sau o compromitere a datelor trebuie tratat ca semnal de alarmă, nu ca instrucțiune de urmat. Numai că informațiile disponibile până acum nu precizează câți români au căzut în această schemă și nici ce sume au fost pierdute la nivel național.
DNSC a avertizat încă din aprilie 2025 că numele Poliției și al BNR sunt folosite în apeluri false
Directoratul Național de Securitate Cibernetică a anunțat încă din aprilie 2025 existența unui nou tip de fraudă raportat în România. Avertismentul este relevant fiindcă arată că episodul în care a fost implicat comisarul-șef nu este o întâmplare izolată, ci parte dintr-un tipar deja observat de autorități.
Conform Libertatea, DNSC a descris explicit mecanismul prin care sunt atrași oamenii în conversații ce par oficiale și ajung să vizeze direct datele bancare.
„Un nou tip de fraudă a fost raportat în luna aprilie 2025, implicând apeluri telefonice care pretind a fi din partea Poliției Române și a Băncii Naționale a României (BNR). Infractorii folosesc metode sofisticate pentru a manipula victimele și a obține date bancare confidențiale.”
Și comparația care contează aici este între aparență și scopul real al apelului. În aparență, victima primește sprijin de la autorități. În realitate, este împinsă să cedeze controlul asupra propriilor date sau chiar asupra banilor din cont. Afectată nu este doar persoana care pierde bani, ci și încrederea publică în instituțiile invocate abuziv.
Ce se știe și ce rămâne neclar despre reacția autorităților
Informațiile publicate până acum confirmă avertismentele și expun modul de operare, dar nu oferă încă răspunsuri la câteva întrebări esențiale pentru public. Nu au fost comunicate, în datele disponibile, statistici actualizate despre numărul victimelor acestor apeluri și nici măsurile concrete luate de Poliția Română sau BNR pentru blocarea sau limitarea fenomenului.
Iar un alt punct important rămâne viteza cu care pot fi identificați autorii unor astfel de fraude. În lipsa acestor detalii, partea de prevenție rămâne principalul instrument la îndemâna cetățenilor: verificarea independentă a oricărui apel primit, refuzul de a furniza date personale sau bancare la telefon și întreruperea imediată a conversației dacă interlocutorul cere mutarea banilor într-un așa-zis cont sigur.
Cazul relatat de comisarul-șef Ghebaur arată și altceva: schema nu selectează ținte după funcție, ci după disponibilitatea de a răspunde sub presiune. Faptul că autorii sună, după cum spune polițistul, „sute de oameni” sugerează un model de fraudă bazat pe volum. Cu alte cuvinte, nu fiecare apel trebuie să reușească. Este suficient ca o mică parte dintre cei sunați să creadă povestea.
Ultimul reper cert este temporal: Directoratul Național de Securitate Cibernetică a semnalat public această metodă în aprilie 2025, iar episodul relatat de Bogdan Ghebaur confirmă că apelurile false în numele Poliției Române și al BNR continuă să circule.
