PSD, PNL și USR au votat în comisie un amendament crucial

Luni, 27 iulie, în Comisia juridică a Camerei Deputaților, majoritatea formată din PSD, PNL și USR a introdus, printr-un amendament, o schimbare care mută controlul asupra averilor demnitarilor din spațiul public spre instituțiile statului. Declarațiile de avere nu vor mai fi publicate integral, ci vor apărea ca o „declarație de interese financiare” ce indică doar intervale valorice, nu sume exacte.

Publicului i se modifică direct accesul la informație: presa, alegătorii și organizațiile civice nu vor mai putea urmări în detaliu evoluția conturilor, activelor și veniturilor declarate de persoanele aflate în funcții publice. În schimb, ANI, ANAF și procurorii își păstrează accesul la datele complete. Față de sistemul actual, în care declarațiile erau publice integral, noul document va fi un rezumat generat automat de Agenția Națională de Integritate.

Miza este simplă. Când o sumă exactă devine un prag valoric, verificarea publică slăbește. Nu mai poate fi urmărit la fel de clar dacă un cont a crescut cu o valoare precisă de la un an la altul, dacă un activ a fost reevaluat sau dacă apar diferențe care ar fi meritat întrebări publice. Pentru instituțiile statului, însă, informația completă rămâne disponibilă.

Schimbarea este justificată legislativ printr-o decizie a Curții Constituționale din 2025, Decizia nr. 497, care a stabilit că declarațiile de avere nu mai pot include bunurile și veniturile soților sau soțiilor demnitarilor. Criticii modificării susțin însă că decizia a fost folosită mai larg decât ar fi cerut Curtea. După cum relatează Adevarul, experții anticorupție acuză Ministerul Justiției și ANI că au pregătit proiectul fără consultare reală cu societatea civilă.

Noul format al declarațiilor de avere

Noul document introdus în comisie se numește „declarație de interese financiare” și va fi generat automat de ANI. El nu va mai afișa sumele exacte din conturi sau valoarea exactă a activelor, ci în intervale valorice. Pragurile concrete care vor fi folosite nu sunt precizate.

Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, a explicat pentru „Adevărul” că varianta adoptată este totuși mai puțin restrictivă decât proiectul inițial.

„În forma adoptată de Comisia juridică a fost introdusă această declarație de interese financiare, care reprezintă, practic, un rezumat al declarației de avere și de interese. Ea conține doar niște praguri valorice generate automat de ANI, nu informațiile exacte. Faptul că această prevedere a fost reintrodusă este, totuși, un lucru bun, pentru că în proiectul transmis inițial de Ministerul Justiției nici măcar această declarație nu exista.”

Același expert spune însă că soluția finală reduce transparența mai mult decât ar fi impus decizia Curții Constituționale.

„Per ansamblu însă, soluția este una negativă. Dacă citim cu atenție decizia Curții Constituționale, observăm că, cel puțin pentru anumite categorii de demnitari, declarațiile complete de avere și de interese ar fi putut rămâne publice. Curtea nu interzice publicarea lor pentru persoanele care ocupă funcții importante în stat.”

Categoriile exacte la care se referă nu sunt detaliate.

Critici la adresa Ministerului Justiției și ANI

Radu Nicolae a acuzat lipsa consultării publice în etapa de pregătire a proiectului și a descris procedura ca fiind închisă.

„Ministerul Justiției și ANI au gestionat întregul proces într-o secretomanie totală. Practic, cele două instituții s-au întâlnit și au elaborat proiectul fără nicio consultare reală. Au discutat, din câte înțeleg, cu Comisia Europeană, dar nu și cu organizațiile neguvernamentale, cu experții sau cu alte instituții interesate. Din acest motiv au ajuns la această soluție cu declarația de interese financiare. Este una dintre variantele posibile, dar cu siguranță nu cea mai bună din perspectiva transparenței și a interesului public.”

O poziție oficială a Comisiei Europene pe această temă nu este precizată.

În același pachet de amendamente, obligația depunerii declarațiilor a fost extinsă și asupra consilierilor de stat, la propunerea deputatului PNL Gabriel Andronache.

Restrângerea publicării datelor din 2013

Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a plasat această modificare într-un proces mai vechi de limitare a datelor făcute publice. Potrivit explicației sale pentru „Adevărul”, un moment important a fost 2013, când au fost anonimizate adresele și numele complete din declarațiile publicate.

Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător al Curții Constituționale, a explicat că schimbarea de atunci a venit tot după intervenția Curții Constituționale.

El a legat decizia actuală și de regulile din noul Cod civil privind separația patrimoniilor între soți, idee pe care Curtea a invocat-o alături de protecția vieții private. În această logică, o persoană nu mai este obligată să declare patrimoniul altei persoane care are, juridic, un patrimoniu distinct.

Un reper invocat de Tudorel Toader este anul 2013, când au dispărut de pe site-urile instituțiilor numele, prenumele și adresele imobilelor declarate.