Bolojan contestă acuzația lui Drulă de șantaj după decizia PNL de a susține Guvernul Niculescu

Duminică, 18 octombrie 2026, Ilie Bolojan, aflat la conducerea interimară a Guvernului și la șefia Partidului Național Liberal (PNL), a respins acuzația de șantaj lansată de deputatul USR Cătălin Drulă, fost lider al partidului. Schimbul de replici a urmat deciziei PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu, dar de a nu intra în noul Executiv.

Întrebat despre criticile venite din USR după deciziile politice recente, Bolojan a invocat răspunderea pe care o presupune conducerea Guvernului, potrivit Mediafax. „Am luat o decizie rațională pentru această țară. Am spus că e foarte ușor să fii radical, să ai poziții altfel principiale, să ne înțelegem foarte bine, cât timp nu ai responsabilitatea unei funcții. Iar relațiile dintre PNL și USR cred că sunt de natură a fi cele pe care le-am consolidat pe parcursul acestei guvernări”, a declarat premierul interimar în răspunsul adresat criticilor lui Drulă.

Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, fostul președinte USR formulase acuzația astfel: „Șantajul la Bolojan a funcționat”. Drulă a criticat și apropierea politică dintre PSD și președintele Nicușor Dan, despre care susține că ar fi abandonat reforma în favoarea unei înțelegeri cu social-democrații.

El a prezentat negocierile pentru noul Cabinet ca pe o etapă care a pregătit revenirea PSD la guvernare. Totodată, a vorbit despre dezamăgirea alegătorilor și le-a cerut susținătorilor să continue acțiunea politică. Aceste afirmații reprezintă poziția sa, distinctă de decizia instituțională a USR privind învestirea.

Bolojan invocă proiectele comune pentru continuarea colaborării cu USR

La întrebarea dacă relațiile dintre cele două partide s-au înrăutățit, liderul liberal a făcut trimitere la colaborarea din perioada guvernării: „Pe parcursul acestei guvernări, am constatat că am avut partide cu care ne-am respectat. USR, UDMR, în care, sigur, n-am fost de acord cu toate lucrurile, cu toate abordările, dar am tras împreună ca lucrurile să meargă înainte. Și a fost un partid care n-a respectat înțelegerile, n-a respectat pe nimeni, a fugit de responsabilitate, a dinamitat coaliția”, a afirmat Bolojan.

În privința relației viitoare dintre liberali și USR, acesta a declarat: „Suntem în situații diferite și deci relația cu USR va putea fi construită în perioada următoare, dar nu pentru că e din nou un calcul politic de oportunități. Pur și simplu, dacă vrem să oferim o alternativă serioasă, atunci trebuie să construim un proiect serios. Și românii nu vor să vadă două, trei, patru, cinci partide care ele se împung unele pe altele, vor să vadă un proiect serios”.

Grupurile parlamentare ale celor două formațiuni au deja o înțelegere de colaborare și depun inițiative împreună. Bolojan condiționează o cooperare mai strânsă de concluziile analizelor politice și invocă încrederea acumulată până acum între parteneri.

În argumentația sa, o reprezentare de peste 25% în Parlament oferă mai multă putere de a transforma proiectele în legi decât ponderi separate de 15% sau 13%. El susține că PNL și USR trebuie să lucreze împreună, chiar dacă vor avea, în anumite situații, poziții și abordări diferite. Propunerile comune ar trebui, în opinia sa, să rezulte din analize clare și să fie credibile pentru alegători.

Dominic Fritz, președintele USR, anunțase că va propune Comitetului Politic respingerea învestirii unui Cabinet care include miniștri PSD, potrivit Q Magazine, preluat de dinPOLITICA. Fritz susține că o asemenea formulă s-ar baza pe o majoritate ascunsă PSD-AUR și că argumentul stabilității nu justifică revenirea la cheltuieli pe care le consideră risipitoare.

Președintele USR a propus întoarcerea la alegători și la urne. El s-a declarat însă deschis unui Guvern alcătuit din PNL, USR și UDMR, condus de Luca Niculescu, precum și susținerii parlamentare a unor proiecte considerate benefice, fără acordarea încrederii întregului Cabinet.

Fritz a exprimat îndoieli că un Guvern în care PSD ar avea rolul dominant va respecta ținta de deficit, arătând că partidul cere majorarea cheltuielilor. Pentru a ilustra un alt mod de a guverna, i-a dat drept exemple pe Radu Miruță, Irineu Darău, Oana Țoiu și Diana Buzoianu, miniștri USR în Cabinetul Bolojan.

Acordul cu Niculescu condiționează sprijinul de bugetul pentru 2027

Bolojan a anunțat duminică seară că a semnat documentul cu premierul desemnat Luca Niculescu. Despre momentul semnării și intervalul acoperit, el a explicat la B1 TV, potrivit News.ro: „Am semnat exact înainte de a veni la emisiune acest acord cu domnul Luca Niculescu, premierul desemnat de președintele României, care stipulează condițiile pe care dânsul și le asumă în schimbul votului de învestitură pe care Partidul Național Liberal i l-ar acorda. E, în fapt, un acord care stabilește condițiile pentru următoarele două-trei luni de zile, până la adoptarea bugetului pe anul 2027”.

Una dintre condițiile bugetare asumate de premierul desemnat a fost prezentată astfel: „De exemplu, una din clauze este să avem un deficit bugetar anul viitor în scădere și să ajungem la maximum 5,3%, ceea ce este ținta pe care România și-a asumat-o în anii trecuți”, a precizat liderul liberal.

Deficitul bugetar este diferența dintre cheltuielile statului și veniturile sale atunci când statul cheltuiește mai mult decât încasează. Bolojan susține că viitorul buget trebuie să finanțeze nevoile țării și să respecte obligațiile fiscale asumate anterior.

La conferința de presă de sâmbătă, 17 octombrie, după ședința conducerii PNL, el prezentase și condiția privind o eventuală moțiune de cenzură, procedura prin care Parlamentul poate retrage încrederea Guvernului: „Partidul Național Liberal, dacă până la aprobarea bugetului, prevederile acestui acord sunt respectate, care sunt aspecte de bun simț, care țin de buna guvernare a țării, nu va depune moțiune de cenzură. În condițiile în care nu se respectă aceste înțelegeri, atunci vom putea depune o moțiune de cenzură”, declarase acesta, potrivit Agerpres.

Anterior, relatarea din 16 octombrie a dinPOLITICA, care prelua Euronews România, indica un angajament de șase luni în care liberalii nu ar iniția și nu ar susține o moțiune, dacă premierul respectă înțelegerea. Durata diferă de cea precizată ulterior de Bolojan, raportată la aprobarea bugetului.

Premierul interimar a descris susținerea învestirii ca pe un vot impus de necesitate, nu ca pe unul de încredere. Despre actele pe care urmărește să le permită prin această înțelegere, a spus la B1 TV: „Nu este un acord politic, nu este un cec în alb dat acestui guvern, ci pur și simplu este un acord necesar pentru ca ordonanțele care trebuie date, de exemplu, pentru rectificările bugetare, în așa fel încât serviciile de bază să poată funcționa în perioada următoare, să poată fi aprobate în Parlament, pentru ca ordonanțele care vin în pregătirea bugetului pe 2027 să poată fi date și să fie aprobate în Parlament”.

Rectificarea bugetară înseamnă modificarea bugetului în timpul anului. Bolojan a argumentat că este nevoie de un Guvern cu atribuții depline pentru adoptarea acestor acte, astfel încât lipsa banilor să nu împiedice funcționarea instituțiilor și a serviciilor publice.

Semnarea documentului fusese anunțată încă de sâmbătă, la încheierea reuniunii liberalilor. Atunci, potrivit Mediafax, Bolojan precizase că acordul urma să fie semnat în după-amiaza zilei următoare, iar Niculescu avea să își asume păstrarea țintelor de deficit stabilite prin guvernările precedente. Liderul PNL delimitase durata înțelegerii până după adoptarea legii bugetului.

El a legat respectarea acestor ținte de accesul în continuare la finanțările europene și de încrederea investitorilor. A invocat, de asemenea, ajustarea cheltuielilor publice, pregătirea relansării economice și prosperitatea. În evaluarea sa, bugetul este important pentru ratingul României, adică aprecierea capacității țării de a-și plăti obligațiile, și pentru stabilitatea din următorii ani.

Finanțarea urgențelor medicale este argumentul invocat pentru învestire

Susținerea unui Guvern din care PNL nu va face parte a provocat obiecții în partid și în rândul susținătorilor săi. La B1 TV, Bolojan a fost întrebat inclusiv despre argumentul unor politicieni că noul Cabinet ar putea primi voturile necesare și fără liberali.

În răspunsul relatat de Ziare.com, premierul interimar a susținut că lipsa unui Guvern ar putea agrava dificultățile existente. El a spus că a ales responsabilitatea pentru funcționarea instituțiilor esențiale și a serviciilor vitale, în locul calculelor politice.

Ca exemple, a descris posibilitatea ca o ambulanță să nu ajungă la un accident grav din lipsă de combustibil sau ca o unitate de primiri urgențe să nu mai poată primi pacienți. În cazul spitalelor, a invocat neplata personalului, lipsa materialelor și a consumabilelor, precum și imposibilitatea utilizării aparaturii.

Potrivit lui Bolojan, problemele de finanțare se resimt deja în sănătate. El susține că bugetul alcătuit în primăvara anului 2026 a prevăzut pentru funcționarea unor servicii medicale până în decembrie numai jumătate din finanțarea anului precedent.

Pentru Unitatea de Primiri Urgențe de la Spitalul Floreasca din București, premierul interimar a prezentat următoarea evoluție:

• În 2025, alocarea de la începutul anului era de aproximativ 10 milioane de lei.
• După suplimentările din același an, finanțarea a trecut de 15 milioane de lei.
• La începutul lui 2026, suma alocată a fost de 5 milioane de lei, jumătate din prevederea inițială pentru anul anterior.

Bolojan a criticat reducerea banilor, deși necesitatea unei ajustări bugetare devenise vizibilă încă din anul precedent. El a apreciat decizia drept iresponsabilă sau posibil premeditată și le-a reproșat unor miniștri și primari că lasă cheltuieli esențiale fără finanțare până aproape de sfârșitul anului, pentru a exercita presiune.

PNL rămâne în opoziție și admite un posibil cost electoral

Conducerea liberală a decis sâmbătă, 17 octombrie, să susțină instalarea Cabinetului Niculescu, păstrând însă partidul în opoziție. Liberalii au afirmat că nu solicită funcții și nu negociază portofolii ministeriale.

Referindu-se la echipa propusă, Bolojan a spus că, în condiții obișnuite, componența Guvernului nu ar fi permis acordarea votului PNL. Anterior criticase unele propuneri de miniștri făcute de PSD, invocând informații publice despre integritatea și trecutul penal al unor persoane nominalizate.

Unii liberali au anunțat că nu vor participa la vot. Liderul partidului a recunoscut că susținerea învestirii fără participarea la guvernare poate aduce pierderi electorale.

Interimatul guvernamental a depășit cinci luni, potrivit Libertatea. Bolojan susține că prelungirea lui ar înrăutăți problemele instituțiilor și ar slăbi încrederea cetățenilor în stat.

Duminică, el a atribuit căderea Cabinetului PSD și AUR. A acuzat social-democrații că au rupt coaliția care își asumase redresarea țării în anul anterior și a susținut că cele două partide pregătiseră moțiunea de cenzură în primăvară, fără o soluție alternativă de guvernare. Totodată, a respins responsabilitatea liberalilor pentru lipsa unei asemenea soluții în lunile care au urmat.

În privința activității propriului Cabinet, Bolojan a afirmat că statutul interimar a împiedicat emiterea ordonanțelor și propunerea unor proiecte noi. El a invocat în schimb finalizarea procesului de absorbție a fondurilor europene prin PNRR, trecerea prin evaluările agențiilor de rating, păstrarea direcției economice și asigurarea funcționării instituțiilor în limitele atribuțiilor disponibile.

Bolojan pune parlamentarele din 2028 înaintea unei candidaturi prezidențiale

Întrebat dacă intenționează să participe la alegerile prezidențiale din 2030, liderul liberal a răspuns: „Nu se pune problema unei astfel de candidaturi și până în 2030 avem 2028. Este un an foarte important pentru că avem alegeri parlamentare și dacă vrei să faci ceva în România, ai nevoie de o forță puternică”, a afirmat el.

Bolojan își fixează drept obiectiv consolidarea PNL și formarea unei forțe politice orientate spre modernizarea României. El spune că va folosi experiența acumulată pentru soluții care pot fi susținute în practică, fără a crea așteptări imposibil de îndeplinit, și pentru condiții favorabile dezvoltării și prosperității.

În opinia sa, reformele și corectarea nedreptăților cer un Guvern cu sprijin parlamentar suficient de puternic pentru a rezista opoziției pe care asemenea măsuri o provoacă. Invocând experiența mandatului său, el apreciază că ponderea de 15% a limitat ceea ce putea realiza.

Liderul liberal susține că este necesară atragerea unui sprijin mai mare pentru modernizare, pentru comportamente instituționale europene și pentru prosperitate. În argumentația sa, schimbarea depinde atât de Guvernul de la Palatul Victoria, cât și de administrațiile celor peste 3.200 de localități ale României și de contribuția cetățenilor.

Parlamentul urmează să se pronunțe asupra învestirii Guvernului Niculescu. Bolojan a anunțat că demnitarii numiți cu susținerea PNL își vor prezenta demisiile în primele zile ale săptămânii următoare.