Alin Tișe avertizează că PNL pierde cu orice alegere face la învestirea cabinetului Niculescu

Sâmbătă, 17 octombrie 2026, Alin Tișe a criticat modul în care conducerea Partidului Național Liberal (PNL) pregătește hotărârea asupra învestirii Guvernului Luca Niculescu. Președintele Consiliului Județean Cluj, coinițiator al Platformei Liberal Conservatoare din PNL, îi reproșează conducerii că a renunțat la participarea la guvernare. În opinia lui, liberalii ar fi putut negocia sprijinul pentru un alt premier decât Ilie Bolojan.

Mesajul a fost publicat pe Facebook sub titlul: „Cum să-ți dai autogol în politică și să-ți pui singur spatele la zid!”, potrivit Știri pe surse, cu câteva ore înaintea reuniunii conducerii naționale.

Despre variantele de vot, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a scris în postarea de sâmbătă de pe Facebook: „Dacă votăm acest guvern din care nu facem parte, PNL, pa! Dacă nu-l votăm pentru țară, PNL, tot pa!”.

Biroul Politic Național al PNL este convocat online sâmbătă, la ora 13:00, pentru hotărârea finală, conform Agerpres. Grupurile parlamentare liberale propuseseră instalarea cabinetului, dar fără ca partidul să intre în noua echipă guvernamentală.

Tișe pune impasul pe seama deciziilor din partid

În explicarea situației în care au ajuns liberalii, Tișe a afirmat: „Cum am ajuns aici? Nu din cauza adversarilor, ci din cauza propriilor decizii, ambițiilor de mărire și orgoliului, a calculelor greșite și a jocului la cacialma”.

Reproșul său privește negocierile pentru formarea Executivului și alegerea candidatului la funcția de premier. „Am avut posibilitatea să participăm la guvernare, să negociem, să susținem o altă nominalizare decât Bolojan și să influențăm direcția țării. Puteam invoca atunci, cu argumente concrete, binele României. Dar am ales să jucăm la risc, crezând că putem controla jocul din interiorul lui”, a susținut liderul liberal.

Posibilitatea unei participări la guvernare prin schimbarea nominalizării este evaluarea lui Tișe. În opinia sa, conducerea a ratat astfel ocazia de a negocia ministere și de a avea un cuvânt în stabilirea programului guvernamental.

El contestă și argumentul responsabilității față de țară folosit pentru susținerea învestirii: „Dar dacă binele țării era argumentul suprem, de ce nu am ales să fim la masa deciziilor atunci când puteam negocia? În politică, nu poți refuza responsabilitatea când ai ocazia și apoi s-o invoci când ai rămas fără alternative”, a transmis Tișe.

În privința relațiilor interne, acesta a cerut: „A venit momentul trezirii în PNL. Un PNL unit și mai puternic. Nu dezbinat și rupt în bucățele. Mai puțin orgoliu, mai puține jocuri de culise și mai multă luciditate”, potrivit mesajului său.

Tișe a pledat și pentru recunoașterea greșelilor, apreciind că schimbarea direcției înainte de a fi prea târziu ar reprezenta curaj politic. În încheierea postării, el a avertizat: „Cel mai grav autogol nu ți-l dă adversarul. Ți-l dai singur atunci când confunzi orgoliul cu strategia și persoana cu partidul”.

Tișe se pronunțase împotriva conducerii PNL și vineri, 16 octombrie: îi punea în sarcină atât declanșarea crizei, cât și prelungirea ei și cerea instalarea de urgență a unui guvern. Un manifest pe care i-l adresase anterior lui Bolojan a fost distribuit și de europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, care criticase, la rândul său, conducerea partidului.

La 12 octombrie, Tișe anticipa un vot favorabil

În intervenția de la Antena 3 CNN relatată de Focarul la 12 octombrie, Tișe previziona susținerea cabinetului de către PNL. Despre motivul pe care îl atribuia acestei alegeri, el spunea: „Teama de anticipate este cea care îi va mâna în acest moment în a da votul acestui premier, întrucât PNL și domnul Bolojan știu că, dacă vor merge la electorat în acest moment, vor fi practic aruncați peste gard de oameni”.

În aceeași intervenție, evaluarea sa privind premierul desemnat și șansele învestirii era următoarea: „PNL-ul trebuie să voteze un Guvern stabil. Domnul Bolojan pare puțin în defensivă, dar nu este. Acceptă votarea unui guvern, norocul dânșilor e că nominalizarea e una decentă. În opinia mea, Guvernul va trece”, declara Tișe. El îl caracteriza pe Luca Niculescu drept o persoană respectabilă.

Liderul liberal considera că membrii partidului din teritoriu ar dori participarea la o guvernare responsabilă și că interesele unei singure persoane nu ar trebui să prevaleze asupra celor ale partidului. Susținea, de asemenea, că România nu făcuse un pas real către reformă și că măsurile prezentate astfel fuseseră suportate de cetățeni.

Tișe descria atunci două formule pe care anticipa că liberalii le-ar vota: un cabinet politic, inclusiv fără participarea PNL, sau unul de tehnocrați, pentru care Bolojan invocase condiția unui pact cu premierul. Aceste afirmații reprezentau anticiparea sa de la acel moment.

Într-un mesaj anterior, îi ceruse lui Bolojan să susțină cabinetul sau să demisioneze și să renunțe la aroganță, relatează SnoBiectiv.

PNL Iași respinge cabinetul și un acord cu premierul desemnat

Biroul Politic Județean al PNL Iași a hotărât în unanimitate, sâmbătă, 17 octombrie, să se opună învestirii, potrivit News.ro. Organizația este condusă de deputatul Alexandru Muraru, vicepreședinte al partidului.

Filiala și-a explicat poziția în comunicarea de sâmbătă: „PNL Iași consideră că soluția legitimă pentru depășirea blocajului politic rămâne constituirea unei majorități reformiste credibile sau, în absența acesteia, întoarcerea la votul cetățenilor prin alegeri anticipate”, a transmis PNL Iași.

Muraru a acuzat Partidul Social Democrat (PSD) că urmărește revenirea la putere după ce ar fi contribuit la declanșarea crizei. El a avertizat împotriva transformării liberalilor într-un sprijin parlamentar subordonat social-democraților.

Organizația ieșeană a respins și încheierea unui acord politic cu Niculescu, apreciind că premierul desemnat nu ar avea suficientă independență față de PSD.

Deputatul liberal Adrian Cozma s-a pronunțat împotriva cabinetului. Deputatul PNL Octavian Oprea își exprimase poziția vineri, 16 octombrie, pe Facebook: „După ce am citit lista de miniștri și programul, cred că Parlamentul ar trebui să respingă Guvernul Niculescu, iar președintele Nicușor Dan să nu mai aibă altă cale decât alegerile anticipate”, a scris el.

Nici Dragoș Ciobotaru, deputat PNL și lider al organizației Vrancea, nu susține învestirea Executivului. El a arătat că echipa propusă include 11 miniștri PSD și că pentru funcțiile de vicepremier și ministru al Afacerilor Interne a fost nominalizată o persoană cu o condamnare penală. În opinia lui, PSD trebuie să își asume instalarea unui guvern, după ce a contribuit la demiterea cabinetului precedent.

Potrivit unor surse politice citate de Știri pe surse, Ciprian Ciucu, Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru fac parte dintr-un grup liberal din București care i-ar fi solicitat lui Bolojan să nu susțină cabinetul și să pledeze pentru alegeri anticipate.

Parlamentarii au propus învestirea, fără revenirea PNL la putere

Poziția consultativă adoptată miercuri, 14 octombrie, de grupurile parlamentare liberale are trei componente asupra cărora conducerea partidului trebuie să decidă:

• Susținerea prin vot a instalării Guvernului Niculescu.
• Intrarea PNL în opoziție, fără participare la guvernare împreună cu PSD.
• Posibilitatea unui acord cu premierul desemnat.

Acordul bilateral aflat în discuție vizează menținerea țintei de deficit, protejarea investițiilor și respectarea angajamentelor europene, potrivit Digi24. Această țintă stabilește limita asumată a diferenței dintre cheltuielile statului și veniturile sale.

În urma consultărilor de miercuri, Ionel Bogdan, purtătorul de cuvânt al PNL, a arătat că un guvern interimar nu poate lua toate deciziile unui executiv cu atribuții depline. A dat ca exemplu rectificarea bugetară, imposibilă în interimat, prin care sunt schimbate alocările pentru instituții din bugetul anului în curs.

Bogdan a legat instalarea cabinetului și de pregătirea bugetului pentru 2027, precum și de obligațiile față de finanțatori și parteneri. El descria atunci blocajul drept o criză de 160 de zile și spunea că parlamentarii liberali votaseră pentru încheierea acesteia.

Senatorul PNL Vasile Blaga a condiționat acceptarea echipei guvernamentale de respectarea întocmai a pactului negociat. Înaintea consultărilor grupurilor parlamentare, el pledase pentru existența unui guvern și apreciase că semnătura premierului ar oferi o garanție pentru aplicarea acordului.

Întrebarea adresată lui Blaga privea decizia anterioară a PNL de a nu sprijini cabinetele Adrian Veștea și Eugen Tomac, deși acestea nu aveau miniștri PSD. Senatorul a răspuns comparând situația cu iertarea infidelității într-un cuplu.

Bolojan invocă finanțarea serviciilor publice și limitele interimatului

Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, susține necesitatea unui executiv cu atribuții depline pentru a evita agravarea problemelor economice și bugetare. El admite că învestirea ar putea aduce pierderi politice liberalilor, dar consideră că prelungirea crizei ar avea consecințe mai grave.

În mesajul publicat joi, 15 octombrie, pe Facebook, Bolojan a arătat că un vot favorabil ar permite revenirea PSD la putere și ar putea avea urmări atât pentru partid, cât și pentru el personal.

Bolojan a spus că PNL are datoria să contribuie la ieșirea dintr-o criză pe care, potrivit lui, nu a provocat-o, deși partidul a fost atacat în repetate rânduri pe durata ei. În viziunea sa, asumarea responsabilității politice presupune uneori hotărâri care îi costă pe cei ce le iau.

Despre poziția de după eventuala învestire, Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, a scris joi pe Facebook: „Așadar, nu refacem coaliția și nu vom acorda în niciun caz o susținere necondiționată pentru învestitură. Votul nu va fi unul de încredere. Votul va fi pentru ieșirea dintr-o criză lungă pe care România nu și-o mai permite. Responsabilitatea pentru echipa cu care va guverna îi aparține în exclusivitate premierului tehnocrat desemnat de către președintele României. Și așa este și normal: domnia sa are datoria de a forma un Cabinet și o majoritate de învestire. Noi vom fi în opoziție și ne vom manifesta ca atare după potențiala învestitură”.

Liderul liberal a apreciat că respingerea echipei ar fi opțiunea mai comodă pentru partid. A susținut însă că lipsa unui guvern funcțional menține un risc de țară ridicat și că protejarea imaginii personale nu justifică prelungirea blocajului.

Totodată, le-a cerut partidelor și persoanelor implicate direct sau indirect în căderea Guvernului să își asume administrarea țării și soluțiile propuse, apreciind că această asumare ar însemna renunțarea la ipocrizie.

Referitor la consecințele politice pentru liberali, Bolojan a adăugat: „Știm că, de fiecare dată când Guvernul va face ceva greșit, vom putea fi acuzați din cauza acestui vot, chiar dacă opoziția noastră va fi completă. Nu ne putem pune însă mai presus de ceea ce cred că trebuie făcut. Primul criteriu al unei decizii nu poate fi ce ne convine. Când ai o mare răspundere, întâi faci ceea ce trebuie”.

Vineri seară, 16 octombrie, la Digi24, premierul interimar a avertizat că imposibilitatea rectificării și lipsa unui guvern cu puteri depline ar putea lăsa serviciile publice de bază fără finanțare. A dat exemplul ambulanțelor care, fără motorină, nu ar putea ajunge la intervenții.

Bolojan a afirmat că, pe parcursul celor cinci luni de interimat, Executivul a făcut tot ce îi îngăduia legea. A menționat încheierea absorbției fondurilor europene prin PNRR și gestionarea crizelor apărute în acest interval.

Criticile interne privesc și renunțarea la ministere

Deputata PNL Alina Gorghiu a pus în discuție refuzul anterior de a susține Guvernul Veștea. Ea s-a întrebat dacă acea formulă nu ar fi fost preferabilă votării unui cabinet cu premier tehnocrat și miniștri PSD, urmată de intrarea liberalilor în opoziție.

Lucian Bode, deputat liberal, a spus că și-ar fi dorit ca PNL să intre la guvernare. Raportând lista propusă acum la Guvernul Adrian Năstase, el a afirmat că nu își amintește să fi văzut atât de mulți miniștri PSD într-o echipă guvernamentală.

Bode a evocat guvernarea comună PNL și PSD din perioada 2020-2024, când, în aprecierea sa, ministerele fuseseră împărțite corect. Deși critic față de poziția lui Bolojan, a susținut instalarea unui executiv cu atribuții depline.

Niculescu menține propunerea lui Marian Neacșu la Interne

Premierul desemnat Luca Niculescu a depus joi seară, 15 octombrie, la Parlament programul de guvernare și lista cabinetului. Echipa propusă numără 18 miniștri, dintre care doi delegați. News.ro indică 12 reprezentanți PSD și șase independenți.

Vineri seară, 16 octombrie, Niculescu a fost întrebat dacă menține nominalizarea lui Marian Neacșu pentru Ministerul Afacerilor Interne, în pofida condamnării definitive din trecut. La ieșirea dintr-un restaurant din București, a invocat experiența acestuia de vicepremier și ministru în mai multe guverne și l-a descris drept competent în administrație.

Neacșu este propus de PSD și pentru funcția de vicepremier. Condamnarea sa pentru conflict de interese a devenit definitivă în 2016, după angajarea fiicei la biroul parlamentar. Înalta Curte de Casație și Justiție i-a stabilit o pedeapsă de șase luni de închisoare cu suspendare. Ulterior, el a fost reabilitat, potrivit G4Media.ro.

G4Media.ro arată că preluarea portofoliului l-ar face primul ministru de Interne cu o condamnare penală în trecut. Funcția i-ar aduce și calitatea de membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Potrivit Libertatea, Neacșu a fost secretar general al PSD între 2015 și 2018, secretar general al Guvernului în perioada 2021-2023 și vicepremier în intervalul 2023-2026. Publicația, care îl descrie drept influent în partid, îi indică vârsta de 62 de ani și numără 11 miniștri PSD în echipă. Acest bilanț diferă de cel prezentat de News.ro.

Niculescu mersese la restaurantul de pe Strada Primăverii, în București, alături de membri ai echipei propuse. Între ei se afla Sorin Costreie, nominalizat pentru Ministerul Educației. La plecare, premierul desemnat a răspuns atât jurnaliștilor, cât și activistului Marian Moroșanu, cunoscut ca Ceaușescu.

Adresându-se parlamentarilor, Niculescu le-a mulțumit celor care văd gravitatea situației și consideră necesară formarea unui guvern. A vorbit despre apropierea iernii, nevoia urgentă de rectificare și pregătirea bugetului și a spus că speră să obțină votul de învestire.

Premierul desemnat a afirmat că Executivul va reprezenta România, chiar dacă include miniștri ai partidului care a acceptat să guverneze. A precizat că invitase și alte formațiuni și că membrii echipei vor lucra împreună, inclusiv cei cu profil tehnic și experții.

Bolojan atribuie PSD răspunderea pentru miniștrii propuși

În intervențiile de vineri, Bolojan a separat desemnarea premierului, care aparține președintelui României, de participarea PSD la putere și de nominalizările social-democraților. În opinia sa, un eventual vot liberal pentru învestire nu ar valida componența cabinetului.

Întrebările adresate lui Bolojan au vizat condamnarea lui Marian Neacșu și pe Florin Manole, al cărui nume apăruse în scandalul zborului spre Mykonos. În răspuns, liderul liberal a comparat ipotetic variantele Andreea Chiș și Marinescu pentru Justiție, apoi Siegfried Mureșan și Manda. El a întrebat dacă PSD și Olguța Vasilescu ar fi avut alte persoane de propus.

Bolojan a spus că PSD are acești oameni și că nu se așteaptă la alte propuneri. A arătat că a colaborat cu unii dintre nominalizați și că nu dorește să îi critice doar fiindcă se află acum în tabere politice diferite. Nu crede însă că social-democrații își vor schimba comportamentul.

Printre persoanele nominalizate în cabinet se află:

• Marian Neacșu, pentru funcțiile de vicepremier și ministru al Afacerilor Interne.
• Florin Barbu, pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
• Alexandru Rogobete, pentru Ministerul Sănătății.
• Alexandru Stoica, pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
• Ștefan Ovidiu Popa, pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
• Natalia Intotero, pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
• Mihai Ghigiu, pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
• Ștefan Radu Oprea, pentru Ministerul Apărării Naționale.
• Ionescu Sorin-Gabriel, pentru postul de ministru delegat pentru Învățământ Preuniversitar.

Întrebat dacă ar fi preferat formula exclusiv tehnocrată prezentată anterior de Eugen Tomac, Bolojan a răspuns că și aceasta includea persoane propuse de PSD, dar fără asumarea politică a partidului. El a apreciat că varianta cea mai slabă este o conducere formală care îi ascunde pe cei ce decid în realitate.

În argumentația sa, intrarea explicită la guvernare obligă PSD să arate dacă poate aplica ceea ce susține. Bolojan a adăugat că dificultățile interne și internaționale limitează posibilitățile viitorului cabinet, indiferent de persoana care îl conduce.

PSD a condiționat participarea de schimbarea politicii economice

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a anunțat joi, 15 octombrie, într-o declarație relatată de Flux 24 Media, că partidul este dispus să participe la guvernarea condusă de Niculescu dacă programul schimbă direcția economică și corectează măsurile care au afectat veniturile cetățenilor.

Manda le-a cerut colegilor să fie pregătiți și pentru alegeri anticipate, fără să prezinte varianta drept una favorabilă țării. L-a acuzat pe Bolojan de blocarea formării guvernului și a susținut că prelungirea impasului ar putea duce la un scrutin anticipat.

El a legat rectificarea bugetară și elaborarea bugetului pentru 2027 de instalarea unui executiv cu atribuții depline. A enumerat drept priorități relansarea economiei, investițiile, locurile de muncă, finanțarea spitalelor și ambulanțelor, precum și asigurarea sumelor pentru pensii și salarii.

Niculescu este al patrulea premier desemnat după demiterea Guvernului Bolojan

Criza a început la 20 aprilie 2026, când PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. Miniștrii social-democrați au demisionat la 23 aprilie.

La 5 mai, Parlamentul a demis Guvernul Bolojan printr-o moțiune de cenzură susținută de PSD și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Cabinetul primise învestirea cu 11 luni înainte. România a rămas de atunci fără un executiv cu atribuții depline.

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac la 4 iunie. Mandatul acestuia s-a încheiat fără ca echipa sa să ajungă la vot în Parlament.

Adrian Veștea a fost nominalizat la 14 iunie, iar Siegfried Mureșan la 17 septembrie. Parlamentarii au respins ambele cabinete. Luca Niculescu, desemnat la 5 octombrie, este al patrulea candidat din această succesiune.

Calendarul relatat anterior de Mediafax plasa audierile luni și votul marți, 20 octombrie. Programul actual împarte examinarea candidaților în comisii între luni, 19 octombrie, și marți dimineață, 20 octombrie.

Ședința Parlamentului pentru învestirea Guvernului Niculescu este programată marți, 20 octombrie, la ora 14:00.