Brâncuși, de la Târgu Jiu la Paris și New York, povestea anului 1907
Anul 1907 a fost unul exploziv pentru Constantin Brâncuși. Atunci a realizat trei opere care au schimbat arta modernă: Primul Sărut, Rugăciunea și Cumințenia Pământului. Despre acest moment de ruptură, cercetătorul Alin Comșa a spus, în cadrul podcastului „Altceva, cu Adrian Artene”, că „e ca și cum ți-ai ține respirația sub apă și când ieși la suprafață tragi o gură de aer”.
Ruptura de academism
Brâncuși nu a ajuns la această explozie creativă din senin. Era, de fapt, rezultatul unei frustrări acumulate, o respingere a canoanelor rigide ale vremii. Potrivit lui Comșa, „Brâncuși era deja virusat de tot ce însemna academism și spunea că în artă trebuia să căutăm altceva”.
Și a căutat. Drumul său a început la școala de arte din Craiova, a continuat la Academia de la București și a inclus chiar și o oprire la Viena. Numai că Brâncuși a înțeles repede un lucru esențial. „Înțelege că e nevoie să ajungă în centrul lumii artistice și că de acolo începe să construiască”, explică cercetătorul.
RecomandăriSculptura „Danaida” de Brâncuși, vândută la New York cu 107,6 milioane de dolari. Record absolut pentru artistO vioară drept pașaport
Dar cum a început totul, pe bune? V-ați gândit vreodată cum a intrat la școala de arte un tânăr fără pregătire formală? Ei bine, nu cu o sculptură, ci cu o vioară. Alin Comșa povestește cum „pașaportul de intrare la școala de arte de la Craiova” pentru Brâncuși a fost o vioară, pentru că, la momentul respectiv, el nu era, tehnic vorbind, sculptor.
Iar talentul său era pur și simplu copleșitor. „Brâncuși a fost sculptor neasteptat, face din lădița de lemn în care căra portocale o vioară care suna foarte bine. Avea un briceag cu care cioplea mai tot timpul”, adaugă Comșa.
Mămăligă și șampanie
Odată ajuns la Paris, Brâncuși a demonstrat o capacitate uluitoare de a naviga între două lumi. Pe de o parte, își păstra rădăcinile, iar pe de altă parte, cocheta cu elita societății franceze. „Referitor că le gătea mămăligă și le spunea celor din Franța că așa se mănâncă în România, pe de altă parte el bea șampanie. El are capacitatea, naturalețea de a se apropia de un înalt al societății”, subliniază expertul în artă.
RecomandăriCare este povestea arestării miliardarului, Pavel Durov, la Paris: „Nu-i venea să creadă”Această dualitate, combinată cu o ambiție de fier, l-a făcut unic. „Aceasta naturalețe, dar și îndrăzneala de a vrea să atingă cerul l-au făcut să fie unic. Orice ar putea să facă asta dacă și-ar da seama că există și că are înăuntrul său puterea de a fi.”
Căutarea lui Dumnezeu și Sărutul biblic
Dincolo de tehnică, arta lui Brâncuși era profund spirituală. Era o căutare permanentă. „Se dau citate din Brâncuși, el spune la un moment dat că ar trebui să îl căutam pe Dumnezeu și, indiferent dacă îl găsim sau nu, drumul va fi extraordinar”, amintește Alin Comșa.
Această viziune se reflectă și în operele sale. Prima sculptură a lumii moderne, Sărutul (realizat în 1907), nu este doar o reprezentare a iubirii, ci are o sursă mult mai adâncă. Comșa explică: „Prima sculptură a lumii moderne, care este Sărutul, are la bază un citat biblic ce spune că bărbatul și femeia vor fi un singur element”.
RecomandăriVinul românesc Jidvei a fost desemnat vinul oficial al vernisajului expozitiei Brâncuși de la ParisUn an de cotitură.
Revenind la 1907, cercetătorul reia ideea eliberării artistice: „Îmi imaginez cum a stat să aștepte momentul în care să poată să respire, așa cum a stat de fiecare dată să aștepte să poată să fugă într-un alt spațiu”. Iar fuga aceasta l-a propulsat pe cele mai înalte culmi. „Un copil care crede că Târgu Jiu și Craiova sunt orașe formidabile ajunge să aibă expoziții în paralel la New York și Paris. Brâncuși reușește să atingă niște înălțimi splendide și care au la bază doar ideea că el știe că poate. Indiferent de anul în care s-ar fi născut sau locul nașterii ar fi făcut la fel. Am avut norocul să se nască aici. Avem cel mai important complex statuar al lui Brâncuși la noi în țară”, încheie Alin Comșa.
