Burse acordate doar 9 luni și transport limitat. Ce înseamnă finanțarea educației pentru studenți

Măsurile adoptate în 2025 au restrâns perioada de acordare a burselor la 9 luni. Limitarea călătoriilor cu trenul pentru care se aplică reducerea de 90% a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025, în baza unei ordonanțe din 2024. Aceste schimbări au intervenit într-un sistem în care aplicarea pragului legal de finanțare a educației a fost amânată succesiv.

Finanțarea prevăzută de lege, banii cheltuiți efectiv și sprijinul disponibil pentru continuarea studiilor au repere diferite. Legile educației stabilesc o alocare minimă pentru întregul sistem, raportul internațional Education at a Glance 2026 compară cheltuielile publice, iar organizațiile studențești cer refacerea fondului de burse.

Pragul din legile educației a fost amânat până în 2027

Articolul 134 al Legii nr. 198/2023, privind învățământul preuniversitar, și articolul 147 al Legii nr. 199/2023, privind învățământul superior, stabilesc aceeași obligație anuală: educația trebuie să primească minimum 15% raportat la cheltuielile bugetului general consolidat. Pragul acoperă împreună învățământul preuniversitar și cel superior, cu toate componentele lor.

Potrivit analizei publicate de Edupedu.ro în august 2025, aplicarea acestei obligații trecuse prin următoarele intervenții:

• În decembrie 2023, pragul din legea învățământului preuniversitar a fost redus la 10% pentru anul 2024.
• În decembrie 2024, aplicarea prevederii a fost împinsă până în 2026.
• În iulie 2025, Legea Bolojan a stabilit o nouă amânare, până în 2027. Și articolul corespunzător din legea învățământului superior a avut modificări similare.

În mai 2025, Daniel David, atunci ministrul Educației și Cercetării, propunea ca pragurile pentru educație și cercetare să fie atinse la încheierea celor patru ani în care urma să guverneze coaliția de atunci. Ulterior, în declarația din august 2025, le-a plasat între obiectivele îndepărtate: „Pe termen lung, trebuie să țintim 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare”.

Pentru cercetare, programul de guvernare Bolojan indica anul 2030 pentru atingerea alocării de 1% din produsul intern brut (PIB). Cercetătorii ceruseră anul 2028, iar finanțarea relatată în 2025 era de aproximativ 0,1% din PIB.

Cheltuielile efective rămân sub reperele internaționale

Raportul Education at a Glance 2026, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), plasează România printre țările cu cele mai mici ponderi ale educației în cheltuielile publice. Pentru anul 2023, valoarea era de aproximativ 6,4%, în comparație cu media organizației, de 9,8%.

Un alt indicator raportează finanțarea la dimensiunea economiei. Cheltuielile publice românești pentru educație au reprezentat 2,6% din PIB în 2023, față de 2,4% în 2015. Potrivit Agerpres, media OCDE era de 4,2% din PIB în 2023.

Accesul la studii superioare are, de asemenea, un decalaj: dintre românii cu vârste între 25 și 64 de ani, 19% dețin o diplomă universitară. Reperul mediu al organizației este de 43%.

România depășește însă media la ponderea absolvenților din știință, tehnologie, inginerie și matematică. Aceste domenii reunesc aproximativ 30% dintre absolvenții de facultate, comparativ cu 23% la nivelul OCDE.

Lipsa profesorilor este mai accentuată la matematică și științe

Același raport estimează că aproximativ 2,8% dintre posturile didactice din România sunt neocupate, una dintre cele mai ridicate proporții între țările pentru care există date comparabile. Deficitul variază între discipline și este deosebit de pronunțat la matematică și științe.

Interpretarea raportului este că școlile întâmpină frecvent dificultăți în recrutarea profesorilor pentru anumite posturi, în loc să le ocupe cu personal mai puțin calificat.

În august 2025, David lega intervențiile imediate de personalul disponibil și de pregătirea finanțării pentru anul următor: „Pe termen scurt, trebuie să ne asigurăm că în domeniul educației profesorii pensionați pot fi implicați în activități educaționale și trebuie pregătit cu grijă bugetul pe anul 2026, inclusiv avem de implementat serios PNRR-ul renegociat, cu finalizare în luna august 2026”, explica ministrul.

Pentru salarizare, orizontul invocat era diferit: „Pe termen mediu, trebuie să ne asigurăm că, în legea salarizării unitare, se onorează salariul de start pentru debutant/asistent universitar angajat de autorități, ca măsură de creștere a atractivității domeniului”, adăuga el.

Declarațiile erau formulate în contextul crizei fiscal-bugetare. „Indiferent de termen, măsurile-fiscal bugetare temporare (sau altele relevante pentru sistemul nostru de educație-cercetare) trebuie ajustate odată cu revenirea țării din criza fiscal-bugetară”, preciza David în privința duratei măsurilor temporare.

Restricțiile din 2025 au redus sprijinul pentru studenți

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) estimează că Legea nr. 141/2025 a diminuat fondul destinat burselor și protecției sociale cu aproximativ 52%. Organizația arată că trecerea de la finanțarea pentru întregul an calendaristic la perioada mai scurtă a fost însoțită de excluderea studenților de la taxă dintre beneficiarii burselor finanțate de stat.

În privința transportului, alianța arată că, din 1 ianuarie 2025, facilitatea feroviară este rezervată traseului dintre domiciliu și centrul universitar. Restricția a fost introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024. Organizația cere eliminarea prevederilor restrictive, inclusiv a celor din Legea nr. 141/2025.

Potrivit evaluării alianței, limitarea transportului a redus cheltuielile bugetului de stat cu 0,0021% în 2025. Pentru studenți, organizația semnalează pierderea posibilității de a folosi facilitatea pe alte rute pentru conferințe, comunicări științifice, stagii de practică și proiecte.

Ulterior, fonduri europene au fost direcționate către studenții cu nevoi sociale. Potrivit ANOSR, la 17 decembrie 2025, Comisia Europeană a aprobat circa 60 de milioane de euro din Fondul Social European pentru 40.000 de studenți. Alianța arăta că nu era cunoscută încă modalitatea prin care banii aveau să ajungă la universități și, apoi, la studenți. Organizația subliniază că acest sprijin nu scutește statul de responsabilitatea finanțării burselor.

Nivelul studiilor se reflectă și în participarea la muncă

Raportul OCDE indică diferențe mari între femeile de 25-34 de ani, în funcție de studiile absolvite. Aproximativ 70% dintre cele care nu au terminat învățământul secundar superior sunt în afara forței de muncă. În cazul femeilor de aceeași vârstă care au studii universitare, proporția este de circa 10%.

Separat, alianța studenților indică pentru populația de 25-34 de ani o rată de absolvire a facultății de 23,2%, care plasează România pe ultimul loc în Europa. Obiectivul Uniunii Europene pentru 2030 este de 50%. Organizația invocă și proporția de 27,9% a populației aflate în sărăcie sau excluziune socială.

Reprezentanții studenților s-au opus și intențiilor de reducere a numărului de locuri din universități și a finanțării acestora, discutate public în legătură cu premierul Ilie Bolojan. Alianța susține că asemenea reduceri ar contraveni obiectivului de creștere a numărului de absolvenți.

Studenții au cerut refacerea burselor prin bugetul pentru 2026

Solicitările alianței pentru bugetul pe 2026 au vizat atât finanțarea generală, cât și condițiile concrete de sprijin. Pachetul cerut cuprinde:

• Alocarea pentru educație și cercetare a minimum 15% raportat la bugetul general consolidat.
• Restabilirea finanțării burselor pentru toate cele 12 luni ale anului.
• Majorarea bazei procentuale folosite pentru costul standard al fondului de burse, de la 10% la 17,5% din salariul minim net. Scopul declarat este apropierea de nivelul fondului din 2024, când costul standard era calculat ca 10% din salariul minim brut.
• Readmiterea studenților de la taxă la bursele plătite din bugetul de stat.
• Contribuții mai mari ale universităților din veniturile proprii, pentru suplimentarea burselor, în special a celor sociale.
• Restabilirea facilității feroviare pe toate rutele interne.

Acestea sunt revendicări ale organizației. Alianța le-a susținut și prin analiza privind coșul minim al studentului, transmisă președintelui României, premierului și membrilor Guvernului. La 15 ianuarie 2026, analiza a fost înaintată și parlamentarilor și liderilor partidelor.

Organizația a solicitat o audiență premierului după preluarea interimatului la Ministerul Educației și Cercetării, prin decretul președintelui Nicușor Dan publicat la 14 ianuarie 2026. Temele solicitate pentru discuție au inclus bursele, transportul, locurile din universități și principiile bugetului educației.

Reprezentanții studenților au discutat aceste solicitări cu Uniunea Salvați România la 21 ianuarie 2026 și cu Uniunea Democrată Maghiară din România la 3 februarie 2026.