O boală teribilă care pune stăpânire pe tot mai mulți oameni
Această descoperire în psihiatrie poate îmbunătăți rezultatele tratamentului, prin acordarea celor mai eficiente terapii bazate pe tiparele de activitate cerebrală ale fiecărui individ.
Studiul își propune să treacă dincolo de metoda încercare și eroare de a prescrie antidepresive. Această abordare personalizată ar putea revoluționa îngrijirea sănătății mintale și că se aplică cea mai bună terapie, arată Neuroscience.
Într-un viitor nu prea îndepărtat, o evaluare de screening pentru depresie ar putea include o scanare rapidă a creierului pentru a identifica cel mai bun tratament.
Astfel, imagistica creierului, combinată cu învățarea automată, poate dezvălui subtipuri de depresie și anxietate, potrivit unui nou studiu condus de cercetătorii de la Stanford Medicine.
Depresia, împărțită în șase subtipuri biologice sau „biotipuri”
Din datele unui studiu, publicat pe data de 17 iunie în revista Nature Medicine, împarte depresia în șase subtipuri biologice sau „biotipuri” și identifică tratamente mai mult sau mai puțin probabil să funcționeze pentru trei dintre aceste subtipuri.
Sunt necesare metode mai bune de potrivire a pacienților cu tratamentele, a spus autorul principal al studiului, Leanne Williams, profesor de psihiatrie și științe comportamentale și director la Mental Health and Wellnessd de la Universitatea Stanford. Williams, care și-a pierdut partenerul din cauza depresiei, și-a concentrat munca pe pionierat în domeniul psihiatriei de precizie.
Depresie rezistentă la tratament
Aproximativ 30% dintre persoanele cu depresie au ceea ce se numește depresie rezistentă la tratament, ceea ce înseamnă că mai multe tipuri de medicamente sau terapie nu au reușit să îmbunătățească simptomele. Până la două treimi dintre persoanele cu depresie, tratamentul nu reușește să le elimine complet simptomele.
„Scopul muncii noastre este să ne dăm seama de prima dată cum putem face bine”, a spus Williams. „Este foarte frustrant să te concentrezi pe domeniul depresiei și să nu ai o alternativă mai bună la această abordare universală”, a afirmat el.
Biotipurile care prezic răspunsul la tratament
Pentru a înțelege mai bine biologia care stă la baza depresiei și anxietății, Williams și colegii săi au evaluat 801 de participanți care au fost diagnosticați anterior cu depresie sau anxietate, folosind tehnologia imagistică cunoscută sub numele de RMN funcțional sau fMRI, pentru a măsura activitatea creierului.
Ei au scanat creierul voluntarilor în repaus și când aceștia erau implicați în diferite sarcini, menite să le testeze funcționarea cognitivă și emoțională. Oamenii de știință s-au concentrat asupra regiunilor creierului și a conexiunilor dintre ele, despre care se știa deja că joacă un rol în depresie.
Folosind o abordare de învățare automată, cunoscută sub numele de analiză cluster, pentru a grupa imaginile creierului pacienților, ei au identificat șase modele distincte de activitate în regiunile creierului pe care le-au studiat.
De asemenea, oamenii de știință au repartizat aleatoriu 250 dintre participanții la studiu să primească unul dintre cele trei antidepresive utilizate în mod obișnuit sau terapie comportamentală.
Pacienții cu un subtip au experimentat cel mai bun răspuns
Pacienții cu un subtip, care se caracterizează prin hiperactivitate în regiunile cognitive ale creierului, au experimentat cel mai bun răspuns la antidepresivul venlafaxină (cunoscut în mod obișnuit ca Effexor) în comparație cu cei care au alte biotipuri.
Cei cu un alt subtip, al căror creier în repaus a avut niveluri mai mari de activitate în trei regiuni asociate cu depresia și rezolvarea problemelor, au avut o atenuare a simptomelor cu terapia comportamentală.
Iar cei cu un al treilea subtip, care au avut niveluri mai scăzute de activitate în repaus în circuitul creierului care controlează atenția, au avut mai puține șanse pentru o îmbunătățire a simptomelor cu terapia vorbirii decât cei cu alte biotipuri.
Tipul de terapie folosit în studiul lor învață pacienții abilități de a aborda mai bine problemele zilnice, astfel încât nivelurile ridicate de activitate din aceste regiuni ale creierului pot permite pacienților cu acel biotip să adopte mai ușor noi abilități.
În afirmaţiile sale, „Din cunoștințele noastre, este prima dată când am reușit să demonstrăm că depresia poate fi explicată prin diferite perturbări ale funcționării creierului”, a spus Williams. „În esență, este o demonstrație a unei abordări medicale personalizate pentru sănătatea mintală, bazată pe măsuri obiective ale funcției creierului”, adaugă medicul.
Au prezis cu exactitate probabilitatea de remisie la 63% dintre pacienți
Într-un alt studiu publicat recent, Williams și echipa sa au arătat că utilizarea imagistică a creierului fMRI îmbunătățește capacitatea de a identifica indivizii susceptibili de a răspunde la tratamentul antidepresiv.
În acel studiu, oamenii de știință s-au concentrat pe un subtip, pe care îl numesc biotipul cognitiv al depresiei, care afectează mai mult de un sfert dintre cei cu depresie și este mai puțin probabil să răspundă la antidepresivele standard.
Prin identificarea celor cu biotipul cognitiv folosind fMRI, cercetătorii au prezis cu exactitate probabilitatea de remisie la 63% dintre pacienți, comparativ cu o acuratețe de 36% fără a utiliza imagistica cerebrală. Această precizie îmbunătățită înseamnă că medicii pot avea mai multe șanse să aplice tratamentul corect de prima dată.
Oamenii de știință studiază acum tratamente noi pentru acest biotip, în speranța de a găsi mai multe opțiuni pentru cei care nu răspund la antidepresivele standard.
Unul dintre cele șase biotipuri descoperite nu a arătat diferențe notabile de activitate a creierului, față de activitatea persoanelor fără depresie.
În concluzie, Leanne Williams crede că, probabil, că nu au explorat întreaga gamă de biologie a creierului care stă la baza acestei tulburări – studiul lor s-a concentrat pe regiuni despre care se știe că sunt implicate în depresie și anxietate, dar ar putea exista și alte tipuri de disfuncție în acest biotip pe care imagistica lor nu l-a surprins.
Sursa – www.capital.ro
