Care este decizia Kârgâzstanului pentru reintroducerea pedepsei cu moartea?

Curtea Constituțională din Kârgâzstan a respins recent un proiect de lege susținut de președintele țării, Sadyr Japarov, care căuta să reintroducă pedeapsa cu moartea. Instanța a stabilit că această reintegrare ar fi neconstituțională și imposibilă din punct de vedere juridic.

Decizia vine în urma unei dezbateri aprinse declanșate de un caz grav de viol și crimă comis asupra unei adolescente.

Dreptul la viață în Kârgâzstan

Curtea Constituțională a subliniat că interzicerea pedepsei capitale și promovarea dreptului la viață sunt esențiale atât din punct de vedere juridic, cât și moral. Acestea sunt piloni ai politicii penale, sistemului judiciar și sistemului penitenciar al Kârgâzstanului.

Iar reintroducerea pedepsei capitale ar perturba aceste principii fundamentale și ar devia țara de la obiectivul său de protejare a demnității umane și a drepturilor fundamentale.

Context internațional și obligațiile

Republica Kârgâză este semnatară a celui de-al Doilea Protocol Opțional la Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice. Acest acord internațional, ratificat de țară în anul 2010, impune abolirea pedepsei cu moartea. Avocații de la Clinica Juridică Adilet au subliniat că retragerea din acest protocol nu este posibilă, deoarece nu există mecanisme de denunțare.

Astfel, orice încercare de a reinstitui pedeapsa capitală ar rămâne în conflict cu obligațiile internaționale și, implicit, cu Constituția țării.

Blocarea propunerii prezidențiale

Decizia Curții Constituționale oprește inițiativa președintelui Japarov de a supune modificările constituționale la vot popular. Proiectul de lege, supranumit „Legea Aisuluu”, venea după o tragedie amplă relatată media, în care Aisuluu Mukasheva, o adolescentă de 17 ani, a fost agresată și ucisă. Incidentul a provocat nemulțumire publică, iar proiectul de lege era văzut ca o măsură de răspuns.

Avertismentele internaționale

Volker Türk, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, a avertizat că reintroducerea pedepsei capitale ar încălca angajamentele de drept internațional asumate de Kârgâzstan.

În opinia acestuia, pedeapsa capitală nu are loc în societățile moderne, subliniind riscul execuțiilor eronate și impactul asupra demnității umane. Uniunea Europeană și Consiliul Europei s-au opus de asemenea, susținând că pedeapsa capitală nu descurajează infracțiunile și este inumană.

Fundalul istoric şi legislativ

Abandonarea pedepsei capitale în Kârgâzstan a început în anul 1998, când a fost instituit un moratoriu asupra execuțiilor de către președintele Askar Akaev. Aceasta a fost urmată de o reformă constituțională în anul 2007, care a dus la abolirea totală.

Articolul 25 din Constituția Kârgăză interzice categoric pedeapsa cu moartea, înlocuită cu închisoare pe viață. Această schimbare a fost parte dintr-un efort mai larg de aliniere la standardele internaționale ale drepturilor omului.

Deși Kârgâzstanul a fost considerat anterior un model de democrație în Asia Centrală, mai multe grupuri de drepturi au criticat climatul politic de când Japarov a preluat conducerea în anul 2021.

Aşadar, grupurile pentru drepturile omului din țară, recomandă îmbunătățirea investigațiilor penale și pregătirea poliției ca alternative la repunerea în vigoare a pedepsei capitale.

Plasarea accentului pe consolidarea sistemului de justiție ar putea aduce rezultate mai sigure și mai echitabile. Decizia recentă a Curții Constituționale reafirmă astfel angajamentul Kârgâzstanului de a respecta drepturile fundamentale și obligațiile internaționale, menținând interdicția pedepsei capitale.

Aceasta este văzută ca un pas necesar pentru a proteja integritatea sistemului juridic și a asigura o abordare umanitară asupra justiției penale.