Care este planul Rusiei în această desfăşurare de forţă şi de ce doreşte să-şi mărească forța de invazie

De Jurnalul Național 223 citiri
5 min citire

În prezent, o confruntare Rusia-NATO în țările baltice este scenariul pe care încearcă să-l descifreze numeroși analiști. Indiferent cum ar arăta, un război Rusia-NATO ar fi un coșmar pentru liderii europeni.

Astfel, Rusia ar trebui să își mărească forța de invazie pentru a învinge nu numai forțele NATO din țările baltice, ci și a respinge cu succes un contraatac, scrie publicația National Interest.

De altfel, şansele unei invazii rusești în Letonia, Lituania și Estonia par destul de îndepărtate. Chiar și think-thankul RAND sugerează că un atac rus asupra unui stat membru NATO nu ar avea șanse, chiar dacă alianța se confruntă cu un dezechilibru convențional.

„Analiza noastră sugerează că descurajarea NATO împotriva unui atac convențional al Rusiei asupra unui membru NATO este puternică în prezent”, se arată într-un recent raport RAND.

„În timp ce un atac rus asupra NATO este extrem de puțin probabil, se pare că Rusia va explora alte căi pentru a-și arăta nemulțumirea față de îmbunătățirile actuale ale poziției SUA și NATO.”

În prezent, interesul Kremlinului pentru ex statele sovietice e aproape zero

În contextul unei eventuale invazii, analiștii susțin că Rusia nu vrea să invadeze statele baltice. În opinia lor, din perspectiva Kremlinului nu există niciun motiv pentru care Rusia ar trebui să invadeze fostele republici sovietice.

Iniţial, acestea au fost cucerite sub țarul Petru cel Mare, în timpul Marelui Război al Nordului, pentru a-și asigura accesul la mare, însă statele baltice nu ar mai prezenta acum vreun interes pentru Kremlin, care speră să-și construiască facilitățile în Sankt Petersburg.

„În ultimii douăzeci de ani, Rusia a investit miliarde de dolari pentru a construi noi porturi lângă Sankt Petersburg, așa că porturile maritime estoniene și letone nu vor mai fi necesare”, a declarat Vasili Kașin, senior la Școala Superioară de Economie din Moscova.

Războiul hibrid, în stil Crimeea, nu ar avea șanse

Mai mult decât atât, Kremlinul are mijloace limitate de a ataca țările baltice, scrie NI. Majoritatea forțelor convenționale rusești sunt concentrate în altă parte și ar fi nevoie de timp pentru a aduna o forță capabilă să respingă un contraatac al NATO.

„Războiul hibrid, în stil Crimeea sau Donețk nu poate fi folosit acolo unde este cel mai de temut: în statele baltice și Polonia”, a scris Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova.

El spune că, deși naturalizarea în Letonia și Estonia a fost dificilă pentru etnicii ruși, aceștia nu vor protecție și îndrumare de la Moscova.

Asta înseamnă că Rusia ar trebui să recurgă la mijloacele militare convenționale pentru a invada țările baltice. Kremlinul ar trebui să-și construiască forțele în regiune, înainte de a lansa o invazie, avertizând astfel NATO despre un atac iminent.

„Există o acumulare lângă granița ucraineană. Dacă vrem să invadăm țările baltice, va trebui să ne mutăm forțele, avertizând astfel inamicul”, explică Kașin.

Moscova va aduce probabil o forță de câteva ori mai mare decât cea desfășurată în exercițiile militare și va menține logistica pentru a desfășura unități suplimentare din alte districte militare.

Ce ar putea să declanșeze un conflict?

Dacă rușii nu intenționează să invadeze țările baltice, ce ar putea, totuși, să declanșeze un conflict în Letonia, Lituania și Estonia?

Experții au deja un scenariu. Dacă forțele NATO intră pe teritoriul rus, asta ar putea provoca un răspuns nuclear al Moscovei.

Dacă ar izbucnit un război în Marea Baltică între Rusia și NATO, ar deveni irelevant care este echilibrul convențional pe teren.

”Ca și în vechea confruntare dintre NATO și Pactul de la Varșovia, o astfel de bătălie ar aduce oportunități pentru escaladarea nucleară”, consideră Mike Kofman, cercetător al Centrului pentru Analize Navale.

„Majoritatea experților ruși nu văd prea multe șanse ca bătălia convențională cu NATO să rămână una convențională”, susține acesta.




Vești proaste înainte de Crăciun. Ce se întâmplă cu carnea de porc

Prețurile la carnea de porc și produsele din carne de porc reprezintă o preocupare suplimentară pentru mulți români. În perioada [...]

Cine e Călin Georgescu și ce avere are

Alegeri prezidențiale 2024: Ce avere deține Călin Georgescu, candidatul surpriză al primului tur? În conformitate cu legislația în vigoare, toți [...]

Platforma „educațională” a lui Andrew Tate Hustler’s University, spartă de hackeri

O investigație realizată de Daily Dot a dezvăluit un atac cibernetic asupra platformei „The Real World”, creată de influencerul controversat [...]

Cu cât vor creşte pensiile românilor de la 1 ianuarie 2025

Cu cât vor creşte pensiile românilor de la 1 ianuarie 2025. Începând cu 1 ianuarie 2025, valoarea punctului de referință [...]