Care este situaţia transferurilor de bani de către lucrătorii străini în România?

Banii părăsesc România în ritm tot mai accelerat. Din datele furnizate de Banca Națională a României (BNR), raportul dintre sumele trimise în țară de românii care lucrează în străinătate și banii transferați acasă de angajații străini din România a suferit o scădere semnificativă: de la 12:1 în 2020, raportul a ajuns la doar 5:1 în 2024.

Concret, în ultimi cinci ani, remiterile făcute de lucrătorii străini au crescut de 3,5 ori, trecând de la 394 milioane de euro în 2020 la 1,369 miliarde de euro în 2024. Numai în primul trimestru din 2025, aceștia au transferat 354 milioane de euro, un cuantum semnificativ mai mare față de suma trimisă în aceeași perioadă a anului precedent, când valoarea se ridica la 271 milioane de euro.

Această majorare se încadrează într-un context mai amplu, dat fiind că numărul muncitorilor proveniți din afara Uniunii Europene a crescut considerabil. La finalul anului 2024, în România existau peste 140.640 de angajați extracomunitari cu forme legale, majoritatea provenind din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India.

Nepal, printre țările cu cei mai mulți bani trimiși din România

Conform datelor furnizate de BNR, în 2024, 18.772 de cetățeni nepalezi au primit aviz de muncă în România, ocupând astfel locul patru în clasamentul lucrătorilor străini care au trimis cele mai mari sume acasă – aproximativ 85 milioane de euro. Această contribuție semnificativă arată nu doar puterea economică a migranților nepalezi, ci și impactul lor asupra economiei românești.

 Concentrările sectoriale

Distribuția sectorială a angajaților străini relevă o concentrare puternică în următoarele domenii: producție (29.141 persoane), construcții (28.538), comerț (20.008), HoReCa (hoteluri, restaurante și cafenele – 18.844) și servicii administrative și de suport (12.189). Aceste statistici reflectă nevoia acută de forță de muncă în anumite sectoare vitale pentru economia națională.

Un deficit uriaș de forță de muncă în România

Creșterea numărului de muncitori străini și volumul remiterilor pe care aceștia le efectuează sunt direct legate de dezechilibrele ce afectează piața muncii din România. Potrivit datelor furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Ministerul Muncii, deficitul estimat de forță de muncă în 2025 depășește 600.000 de angajați. Cele mai severe lipsuri se resimt în domeniile construcțiilor, transportului, logisticii, retailului, serviciilor de pază, curățeniei și industriei alimentare.

Obstacole în dezvoltarea afacerilor

Un studiu european realizat în 2023, care evaluează competitivitatea IMM-urilor din România, a relevat că 58% dintre acestea percep lipsa de personal calificat ca fiind principalul obstacol în calea dezvoltării afacerilor. Această situație complică și mai mult mediul economic, astfel că mulți antreprenori sunt nevoiți să apeleze la muncitori din afară pentru a-și putea desfășura activitățile.

Românii care lucrează în străinătate, pe de altă parte, se confruntă cu provocări diferite, iar banii trimisi acasă devin o sursă importantă de susținere pentru familiile lor.

Pe lângă provocările economice, migrarea forțată a muncitorilor români și a celor străini subliniază și probleme sociale profunde. Economia globală a fost afectată de crizele recente, iar multe familii se bazează acum pe remiterile celor plecați în căutarea unei vieți mai bune.

Cu toate că România beneficiază de aportul acestor muncitori, tot mai multe voci din societate cer soluții pe termen lung pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și viață pentru cei care aleg să rămână în țară.

În răspuns la aceste provocări, autoritățile române trebuie să dezvolte politici eficiente adaptate la realitățile economice, inclusiv stimulente pentru a atrage românii din diaspora să se întoarcă acasă și pentru a încuraja formarea profesională a tinerilor din țară.

O abordare holistică care integrează atât nevoile economice, cât și cele sociale ar putea conduce la o stabilitate mai mare pe piața muncii, la creșterea încrederii în economia românească și la construirea unei societăți mai echitabile.

În prezent, se ridică întrebări despre viitorul economiei românești și despre modul în care putem rezolva dezechilibrele actuale. Fiecare transfer de bani din străinătate aduce cu sine un mesaj: românii care lucrează departe de casă își doresc un trai mai bun pentru familiile lor și pentru țară.

Este esențial ca învățarea din aceste experiențe să conducă la crearea unor condiții mai bune în România, astfel încât să reducem fenomenul migratoriu și să construim un viitor sustenabil pentru toți cetățenii săi.

Sursa: financiarul.ro