În Europa, o dată la cinci ani, Parlamentul European este chemat să „filtreze” propunerile de comisari europeni și, de regulă, reușește să elimine una sau mai multe dintre aceste propuneri, scrie Politico într-o analiză publicată pe site-ul său.
În acest sens, se face un scurt portret candidaților în legătură cu care estimează că acesta ar putea să nu „supraviețuiască” votului eurodeputaților.
În prezent, sunt 26 de propuneri, iar în cazul a cinci dintre acestea lucrurile nu arată prea bine, în perspectiva audierilor care vor avea loc pe parcursul săptămânilor următoare, informează Politico.
În contextul precedent din istoria recentă arată că, din anul 2004, Parlamentul a respins cel puțin un candidat în fiecare nouă Comisie. În total, șapte persoane au intrat în Parlament în calitate de comisari desemnați și au ieșit ca simpli cetățeni.
Concret, în anul 2004, candidatul Italiei a fost eliminat din cauza comentariilor sale homofobe și misogine, în timp ce candidatul Letoniei a fost respins după ce legiuitorii europeni au decis că nu a explicat în mod convingător neregulile sale financiare din trecut.
Apoi, în anul 2009, Rumana Jeleva din Bulgaria a trebuit să se retragă, urmare a faptului că au ieșit la suprafață legăturile sale cu o firmă de lobby, dar și pentru că nu a dovedit că este familiarizată cu portofoliul pentru care a fost propusă.
În anul 2014, candidatul Sloveniei a fost trimis acasă, după o prestație dezastruoasă în fața comisiei care îi decidea soarta.
Iar cea mai mare lapidare politică a avut loc în anul 2019: Rovana Plumb, candidata României pentru Transporturi, și Laszlo Trocsanyi, comisarul desemnat de Ungaria pentru Vecinătate și Extindere, au fost eliminați pe seama conflictelor de interese identificate ca atare de eurodeputați. Și propunerea de atunci a Franței, Sylvie Goulard, a fost respinsă, pe seama relațiilor sale cu un think tank american.
În acest an, Politico estimează că lista comisarilor candidați care riscă să nu fie validați. Din Ungaria, Olivér Várhelyi
Astfel, Olivér Várhelyi este propunerea Ungariei pentru Sănătate și Bunăstarea animalelor. Nu este un secret faptul că trimisul premierului ungar Viktor Orbán se va confrunta cu o audiere agresivă.
Se ştie că Várhelyi a fost comisar pentru Vecinătate și Extindere în primul mandat al Ursulei von der Leyen. În această calitate, el s-a confruntat cu critici din partea oficialilor de la Bruxelles. Motivul: aparenta sa părtinire față țările candidate care generează preocupări legate de statul de drept și democrație.
În plus, deputații europeni și-ar putea aminti, de asemenea, că în anul 2023 comisarul ungar i-a numit „idioți”.
În opinia Politico, Budapesta ar avea un plan B, în persoana eurodeputatei Enikő Győri, la potențiala respingere a lui Várhelyi .
Însă există, de asemenea, îngrijorarea că respingerea lui Várhelyi i-ar permite lui Viktor Orbán să țină Bruxelles-ul „ostatic” prin simplul fapt de a nu propune un înlocuitor.
De altfel, Politico precizează că lista comisarilor candidați care riscă să nu fie validați. Din Slovenia, Marta Kos
Aşadar, Marta Kos este propunerea solvenă la funcția de comisar pentru Extindere. Kos a fost aleasă în ultimul moment de către guvernul său, după ce von der Leyen a făcut presiuni asupra țării pentru a desemna o femeie candidat.
Ea se va confrunta, probabil, cu întrebări legate de competența sa și de trecutul său. În anul 2020, Kos a demisionat din funcția de ambasador al Sloveniei în Elveția, în urma unor acuzații de management defectuos și a unei anchete efectuate de Ministerul Afacerilor Externe din țara sa.
În plus, Kos a lucrat pentru firma globală de consultanță în comunicare Kreab în calitate de consilier principal, oferindu-și expertiza „în materie de leadership, comunicare, probleme de gen, afaceri politice și relații externe, în special în țările vorbitoare de limbă germană și în Europa de Sud-Est”, potrivit site-ului web al companiei.
În opinia Politico, această candidată a declarat că nu se consideră lobbyist și nici nu figurează ca atare în registrul de transparență al UE.
Ea ar urma să fie nevoită să răspundă la acuzațiile formulate de parlamentarii sloveni afiliați PPE referitor la legăturile sale cu poliția din fosta Iugoslavie, acuzații pe care le-a negat în mod repetat.
Apoi, Politico estimează că lista comisarilor candidați care riscă să nu fie validați. Din Belgia, Hadja Lahbib
Astfel, Hadja Lahbib este propunerea belgiană pentru a prelua postul de comisar pentru Ajutor umanitar, Gestionarea crizelor și Egalitate. Este ministru de Externe în țara sa.
Lahbib ar urma să fie chestionată în legătură cu o călătorie în Crimeea, efectuată pe vremea când era jurnalistă și care a fost finanțată de Rusia.
De asemenea, ar urma să răspundă în legătură cu gestionarea vizelor pentru oficialii iranieni, scandal care aproape că a costat-o funcția din guvern.
De altfel, Politico urmează lista comisarilor candidați care riscă să nu fie validați. Din Bulgaria, Ekaterina Zaharieva
În viziunea sa, Ekaterina Zaharieva a fost ministru al Justiției și al Afacerilor Externe în Bulgaria și este, în prezent, nominalizată de guvernul țării sale pentru a face parte din Comisia Ursulei von der Leyen în calitate de comisar pentru Întreprinderi nou înființate, Cercetare și Inovare.
Însă, în anul 2018, Zaharieva a fost atrasă într-un scandal legat de vânzarea de cetățenii bulgare. Un fost funcționar de la Imigrări a acuzat-o că a aprobat ilegalitatea, în calitatea de ministru pe care o avea atunci.
În apărarea sa, Zaharieva a negat acuzațiile și nu a existat nicio urmărire judiciară în cazul său, însă adversarii ei politici sunt dornici să reamintească tuturor asocierea sa cu respectivul scandal.
În fine, Politico spune că lista comisarilor candidați care riscă să nu fie validați. Din Malta, Glenn Micallef
Alegerea Maltei pentru postul de comisar pentru Echitate între generații, Tineret, Cultură și Sport a ridicat semne de întrebare în rândul membrilor Partidului Laburist, de guvernământ.
În vârstă de 35 de ani, Glenn Micallef a fost șeful de cabinet al prim-ministrului Robert Abela și cunoaște bine Bruxelles-ul, după ce a condus departamentul maltez însărcinat cu coordonarea cu Uniunea Europeană.
În acest sens, criticii invocă însă lipsa sa de experiență pentru un post de comisar european, unde, de regulă, este trimis să candideze un politician cu o mai mare „greutate”.
Sursa – www.antena3.ro
