Încă de la începutul acestui an, România se află în pragul unor schimbări importante, guvernul planificând măsuri semnificative pentru reducerea cheltuielilor și restructurarea aparatului bugetar. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, alături de liderul UDMR, Kelemen Hunor, a subliniat că situația economică impune o gestionare strictă a veniturilor și cheltuielilor. În acest context, anumite domenii vor fi exceptate de la concedieri, pentru a asigura funcționarea optimă a sectoarelor esențiale.
Cheltuieli uriașe și deficit bugetar
Unul dintre motivele principale pentru aceste restructurări este povara economică pe care o reprezintă cheltuielile bugetare și plata dobânzilor la datorii. În opinia lui Kelemen Hunor, România plătește săptămânal un miliard de lei doar pentru dobânzi, fără a lua în calcul datoria de bază.
Astfel, „În 2025, vom plăti 51 de miliarde de lei doar pentru dobânzi, iar în 2026 această sumă va ajunge la 60 de miliarde. Sunt sume uriașe. Nu ne permitem să fim nesinceri sau să jonglăm cu cifrele. Este necesar să estimăm corect veniturile și să gestionăm cu maximă responsabilitate cheltuielile,” a declarat liderul UDMR într-un interviu acordat B1TV.
Care sunt domeniile care scapă de restructurări?
Deși dimensiunea aparatului bugetar este considerată supradimensionată, guvernul a decis să protejeze anumite sectoare esențiale de la restructurări. Domenii precum sănătatea, învățământul, apărarea și ordinea publică nu vor fi afectate, fiind considerate priorități pentru bunăstarea și securitatea cetățenilor.
În precizările sale, „Restructurarea aparatului bugetar nu va afecta sănătatea, învățământul și acele domenii sensibile, cum ar fi apărarea și ordinea publică,” a precizat Kelemen Hunor.
Totuși, alte sectoare vor fi analizate în detaliu, iar ordonatorii de credite vor trebui să efectueze evaluări riguroase pentru a identifica zonele în care dimensiunea personalului poate fi redusă.
Care sunt ajustările în sistemul public
Printre măsurile anunțate se numără și modificări privind vârsta de pensionare pentru anumite categorii socio-profesionale.
În viziunea sa, „Trebuie să reevaluăm dacă România are nevoie de 1,3 milioane de funcționari. Din punctul meu de vedere, această cifră nu este sustenabilă pe termen lung,” a declarat Kelemen Hunor.
Scopul acestor ajustări este de a optimiza funcționarea administrației publice și de a reduce presiunea pe buget, fără a afecta calitatea serviciilor din domeniile esențiale.
Se promite că taxele nu vor crește
Un alt aspect important subliniat de oficiali este evitarea creșterii taxelor, în ciuda dificultăților financiare.
În precizările sale, „Nu trebuie să creștem taxele, deoarece în România sunt deja foarte mari. În schimb, trebuie să ne asigurăm că toți cetățenii sunt tratați egal și că gestionăm resursele cu responsabilitate,” a explicat liderul UDMR.
Această perioadă reprezintă o provocare pentru autorități, care trebuie să găsească echilibrul între necesitatea de a reduce deficitul și de a menține stabilitatea economică. Deciziile luate vor avea un impact semnificativ asupra funcționării instituțiilor publice și asupra societății, dar guvernul consideră că acestea sunt indispensabile pentru redresarea economică a țării.
Aşadar, în timp ce restructurările sunt inevitabile, prioritizarea sectoarelor esențiale reflectă angajamentul autorităților de a proteja sănătatea, educația și securitatea cetățenilor. Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste măsuri și dacă vor reuși să aducă echilibrul necesar în bugetul național.
Sursa – playtech.ro