Câştigul salarial mediu lunar net a crecut cu 13% anul trecut, la 2.986 lei

În anul anterior, câştigul salarial mediu net lunar la nivel naţional a atins 2.986 lei, marcând o creştere de 13% (+344 lei) faţă de anul anterior. De asemenea, câştigul salarial mediu brut lunar a fost de 4.853 lei, conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Astfel, angajatorii au cheltuit, în medie, 5.092 lei pe lună pentru fiecare angajat. Numărul mediu de salariaţi în 2019 a fost de 5,164 milioane, înregistrând o creştere de 96.400 persoane comparativ cu anul anterior. La 31 decembrie 2019, efectivul salariaţilor a fost de 5,481 milioane, cu 54.900 mai mult decât la sfârşitul anului precedent.

În acest context, cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare, depăşind media naţională, au fost înregistrate în domeniile informaţii şi comunicaţii (+89%), intermedieri financiare şi asigurări (+66,8%), administraţie publică (+65,7%), precum şi în producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+46,8%). Alte domenii cu câştiguri semnificative includ industria extractivă (+43,2%), activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+31,9%), sănătate şi asistenţă socială (+24,5%) şi învăţământ (+13,7%).

RecomandăriCare a fost câştigul salarial mediu net lunar, în anul 2023?

Pe de altă parte, cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante (-42,2%), alte activităţi de servicii (-36,3%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-23,7%), activităţi de servicii administrative şi suport (-23,3%), comerţ (-20%), gestionarea apei, salubritate şi decontaminare (-18,6%), tranzacţii imobiliare (-16,9%), activităţi culturale şi recreative (-13,4%), industria prelucrătoare (-13,0%), transport şi depozitare (-8,2%) şi construcţii (-6%), conform INS.

Referitor la anul trecut, indicele câştigului salarial real (calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum) a fost de 214,3% faţă de 1990, cu o creştere de 17,4 puncte procentuale faţă de anul anterior şi cu 84 puncte procentuale faţă de 2008.

În ceea ce priveşte diferenţele de gen, femeile au câştigat, în medie, cu 2,4% mai puţin decât bărbaţii, având un câştig salarial mediu brut lunar de 4.791 lei (comparativ cu 4.909 lei pentru bărbaţi). În termeni neti, femeile au câştigat cu 4,9% mai puţin, adică 149 lei lunar mai puţin decât bărbaţii (2.908 lei câştigul salarial mediu net lunar al femeilor faţă de 3.057 lei al bărbaţilor).

RecomandăriCare a fost tendinţa câştigului salarial mediu net, în luna august din informaţiile INS?

Salariile bărbaţilor au fost superioare celor ale femeilor în majoritatea domeniilor economice, cele mai mari discrepanţe (peste 20%) fiind observate în intermedieri financiare şi asigurări (39,1%), industria prelucrătoare (25,5%), alte activităţi de servicii (25,2%), informaţii şi comunicaţii (23%) şi comerţ (20,6%).

Pe plan teritorial, în 37 de judeţe câştigul salarial mediu net lunar a fost sub media naţională.

Astfel, cele mai mici câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2.349 lei, cu 21,3% sub media naţională), Teleorman (2.360 lei, cu 21,0% sub media naţională), Covasna (2.379 lei, cu 20,3% sub media naţională), Bihor (2.385 lei, cu 20,1% sub media naţională) şi Vrancea (2.389 lei, cu 20,0% sub media naţională).

RecomandăriINS: Câştigul salarial mediu net în luna iulie acrescut cu 14,8%

În contrast, cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti (4.068 lei, cu 36,2% peste media naţională), urmat de judeţele Cluj (3.449 lei, cu 15,5% peste media naţională) şi Timiş (3.310 lei, cu 10,9% peste media naţională).

Anul trecut, costul mediu lunar al forţei de muncă a fost de 5.092 lei/salariat, în creştere cu 11,3% faţă de anul anterior. Comparativ cu media naţională, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în domeniile informaţii şi comunicaţii (+83%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,4%), industria extractivă (+63,8%), producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+47,7%), sănătate şi asistenţă socială (+41,8%), administraţie publică (+38,8%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+30%).

Cele mai scăzute valori ale costului mediu lunar, sub media naţională, s-au înregistrat în domeniile hoteluri şi restaurante (-42,3%), alte activităţi de servicii (-35,8%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-23,4%), activităţi de servicii administrative şi suport (-22,9%), construcţii (-21,5%) şi comerţ (-20,2%).

În 2019, comparativ cu 2018, s-au înregistrat creşteri ale costului mediu lunar în toate domeniile economice, cele mai semnificative fiind în învăţământ (+21,3%), construcţii (+20,3%), tranzacţii imobiliare (+17,2%), activităţi culturale şi recreative (+14,9%), administraţie publică (+13,5%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+13,2%).

Anul trecut, numărul mediu de salariaţi a fost de 5.164 milioane, în creştere cu 96.400 persoane faţă de anul anterior. Bărbaţii au constituit majoritatea salariaţilor (2,704 milioane, adică 52,4% din total). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 33.300, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 63.100.

Distribuţia salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăsesc în sectorul terţiar (62,8%), cu 42,9% în servicii comerciale şi 19,9% în servicii sociale. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 34,7% dintre salariaţi, iar în sectorul primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) doar 2,5%.

Activităţile de construcţii şi industria extractivă sunt predominant desfăşurate de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,5%, respectiv 83,5% din totalul salariaţilor acestor domenii.

Pentru activităţile cu un grad ridicat de „feminizare”, cele mai relevante sunt sănătatea şi asistenţa socială (79,9% din totalul salariaţilor), învăţământul (72,7%), intermedieri financiare şi asigurări (69,9%) şi hoteluri şi restaurante (60,3%).

Comparativ cu 2018, în 2019 s-au înregistrat creşteri semnificative ale numărului mediu de salariaţi în comerţ (+25.500 persoane), construcţii (+20.700 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+14.300 persoane), informaţii şi comunicaţii (+11.700 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+8.000 persoane), hoteluri şi restaurante (+6.800 persoane), transport şi depozitare (+6.200 persoane) şi activităţi de servicii administrative şi suport (+4.300 persoane).

Pe de altă parte, scăderi ale numărului mediu de salariaţi s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-12.200 persoane), intermedieri financiare şi asigurări (-1.600 persoane), învăţământ (-1.100 persoane) şi industria extractivă (-0.700 persoane).

La nivel naţional, efectivul salariaţilor a crescut în majoritatea regiunilor de dezvoltare comparativ cu sfârşitul anului 2018. Cele mai semnificative creşteri s-au observat în regiunile Bucureşti-Ilfov (+28.100 persoane), Nord-Est (+8.900 persoane), Nord-Vest (+7.900 persoane), Sud-Est (+7.500 persoane) şi Sud-Vest Oltenia (+4.500 persoane). Singura regiune cu o scădere a efectivului salariaţilor a fost Vest (-3.300 persoane).

Regiunea Bucureşti-Ilfov concentrează aproximativ 22% din salariaţii din economie. Regiunile în care activităţile sectorului primar depăşesc media naţională (2,4% din total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,7%), Nord-Est (3,3%), Vest (2,9%) şi Sud-Vest Oltenia (2,7%).

Regiunile care concentrează o proporţie semnificativă a salariaţilor în sectorul industriei şi construcţiilor sunt: Centru, Vest, Sud-Muntenia, Nord-Vest şi Sud-Vest Oltenia (42,0%, 41,7%, 39,5%, 38,9% şi 37,2%, comparativ cu 34,3% media naţională).

Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regăseşte în Bucureşti-Ilfov (62,6% faţă de 43,8% media naţională), iar în sectorul serviciilor sociale, cea mai mare pondere a fost înregistrată în Nord-Est (26,1% faţă de 19,5% media naţională).

La sfârşitul anului 2019, efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (76,2%) şi a crescut cu 1,3% faţă de anul anterior.

Distribuţia salariaţilor pe baza formei juridice a întreprinderilor arată că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 79,8% din totalul salariaţilor, în creştere cu 1,1% faţă de anul anterior.