Câştigul salarial mediu lunar net a crecut cu 13% anul trecut, la 2.986 lei

0

Câştigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei naţionale a fost anul trecut de 2.986 lei, în creştere cu 13% (+344 lei) comparativ cu anul precedent, iar câştigul salarial mediu brut lunar a fost 4.853 lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate vineri.

Astfel, angajatorii au cheltuit în medie, într-o lună, 5092 lei pentru un salariat. Numărul mediu al salariaţilor în anul 2019 a fost 5,164 milioane de persoane, în creştere cu 96.400 persoane comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2019 a fost de 5,481 milioane de persoane, mai mare cu 54.900 persoane faţă de sfârşitul anului precedent.

În acest context, cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2019, superioare mediei pe economia naţională, au fost în informaţii şi comunicaţii (+89%), intermedieri financiare şi asigurări (+66,8%), administraţie publică (+65,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+46,8%), industria extractivă (+43,2%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+31,9%), sănătate şi asistenţă socială (+24,5%), respectiv în învăţământ (+13,7%).

Pentru câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-42,2%), alte activităţi de servicii (-36,3%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-23,7%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,3%), comerţ (-20%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,6%), tranzacţii imobiliare (-16,9%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-13,4%), industria prelucrătoare (-13,0%), transport şi depozitare (-8,2%) şi construcţii (-6%), potrivit INS.

Referitor la anul trecut, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 214,3% faţă de anul 1990, mai mare cu 17,4 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 84 puncte procentuale faţă de anul 2008.

În ceea ce priveşte genurile, femeile au câştigat în medie cu 2,4% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 4.791 lei (faţă de 4.909 lei al bărbaţilor). În expresie netă, femeile au câştigat cu 4,9%, respectiv cu 149 lei lunar mai puţin decât bărbaţii (2.908 lei câştigul salarial mediu net lunar al femeilor faţă de 3.057 lei al bărbaţilor).

Cât priveşte salariile bărbaţilor, acestora le revin câştiguri salariale medii nete lunare superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (39,1%), industria prelucrătoare (25,5%), alte activităţi de servicii (25,2%), informaţii şi comunicaţii (23%) şi comerţ (20,6%).

În profil teritorial, pe cuprinsul ţării, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2019 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe ţării.

Astfel, cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2.349 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2.360 lei, cu 21,0% mai puţin decât media pe economie), Covasna (2.379 lei, cu 20,3% mai puţin decât media pe economie), Bihor (2.385 lei, cu 20,1% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (2.389 lei, cu 20,0% mai puţin decât media pe economie).

De cealaltă parte, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare se situează Municipiul Bucureşti (4.068 lei, cu 36,2% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3.449 lei, cu 15,5% peste media pe economie) şi Timiş (3.310 lei, cu 10,9% peste media pe economie).

Anul trecut, costul mediu lunar al forţei de muncă a fost 5.092 lei/salariat, în creştere cu 11,3% faţă de anul precedent.
Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+83%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,4%), industria extractivă (+63,8%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+47,7%), sănătate şi asistenţă socială (+41,8%), administraţie publică (+38,8%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+30%).

Astfel, cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice de hoteluri şi restaurante (-42,3%), alte activităţi de servicii (-35,8%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-23,4%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,9%), construcţii (-21,5%), respectiv comerţ (-20,2%).

În anul 2019, faţă de anul 2018 s-au înregistrat creşteri ale costului mediu lunar în toate activităţile economice, cele mai importante fiind în învăţământ (+21,3%), construcţii (+20,3%), tranzacţii imobiliare (+17,2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+14,9%), administraţie publică (+13,5%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+13,2%).

În anul trecut, numărul mediu al salariaţilor a fost 5.164 milioane de persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 96.400 persoane. Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2,704 milioane de persoane, respectiv 52,4% din totalul numărului mediu de salariaţi). Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 33.300 persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 63.100 persoane.

Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (62,8%) (al serviciilor comerciale cu 42,9% şi al serviciilor sociale cu 19,9%). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 34,7% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,5%.

La activităţile de construcţii şi industrie extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,5%, respectiv 83,5% din totalul salariaţilor acestor activităţi.

Iar pentru activităţile caracterizate prin grad pronunţat de “feminizare” al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (72,7%), intermedieri financiare şi asigurări (69,9%), respectiv hoteluri şi restaurante (60,3%).

Comparativ cu anul 2018, în anul 2019, creşteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în comerţ (+25.500 persoane), construcţii (+20.700 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+14.300 persoane), informaţii şi comunicaţii (+11.700 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+8.000 persoane), hoteluri şi restaurante (+6.800 persoane), transport şi depozitare (+6.200 persoane), respectiv în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+4.300 persoane).

La polul opus, scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile de industrie prelucrătoare (-12.200 persoane), intermedieri financiare şi asigurări (-1.600 persoane), învăţământ (-1.100 persoane) şi industrie extractivă (-0.700 persoane).

Pentru toată ţara,  efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri faţă de sfârşitul anului 2018 în majoritatea regiunilor de dezvoltare. Cele mai semnificative creşteri ale efectivului de salariaţi de la sfârşitul anului s-au înregistrat în regiunile Bucureşti-Ilfov (+28.100 persoane), Nord-Est (+8.900 persoane), Nord-Vest (+7.900 persoane), Sud-Est (+7.500 persoane), Sud-Vest Oltenia (+4.500 persoane). Singura regiune în care efectivul salariaţilor a scăzut faţă de sfârşitul anului precedent a fost regiunea Vest (-3.300 persoane).

În regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează circa 22% din salariaţii din economie.Regiunile de dezvoltare în care activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,4% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,7%), Nord-Est (3,3%), Vest (2,9%) şi Sud-Vest Oltenia (2,7%).

Regiunile de dezvoltare care concentrează o proporţie semnificativă a salariaţilor în sectorul industriei şi construcţiilor sunt: Centru, Vest, Sud-Muntenia, Nord-Vest şi Sud-Vest Oltenia (42,0%, 41,7%, 39,5%, 38,9% şi 37,2%, faţă de 34,3% media pe ţară).

Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti-Ilfov (62,6% faţă de 43,8% media pe ţară), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,1% faţă de 19,5% media pe ţară).

La sfârşitul anului 2019 efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (76,2%) şi a înregistrat o creştere cu 1,3% comparativ cu anul precedent.

La distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor arată că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 79,8% din efectivul salariaţilor, în creştere cu 1,1% faţă de anul precedent.

Sursa: Agerpres
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close