Cazul Sara și Tiana în Suedia. Minorii români riscă adopția forțată, deși acuzațiile au fost demontate.

Cazul a doua minore de cetățenie română, separate de familia lor de autoritățile din Suedia de peste trei ani, provoacă o undă de șoc la nivel public și diplomatic. Sara (14 ani) și Tiana (13 ani) se află în sistemul de protecție socială suedez, deși acuzațiile inițiale de abuz la adresa părinților au fost demontate definitiv de ancheta poliției.
Dincolo de drama individuală, miza reală a acestui dosar vizează jurisdicția consulară și drepturile cetățenilor români în străinătate. Cum e posibil ca un stat terț să decidă schimbarea identității unor minori care dețin exclusiv cetățenia română? Răspunsul la această întrebare definește capacitatea statului român de a-și proteja cetățenii vulnerabili în fața unor decizii administrative străine, mai ales când se prefigurează o adopție forțată.
Acuzații nefondate și o decizie radicală
Acest tip de conflict instituțional se înscrie într-o tendință observată încă din anii trecuți în țările nordice, unde serviciile sociale (adesea criticate la nivel european pentru rigiditate) intervin drastic în familiile de imigranți. Totul a pornit de la o banală supărare a Sarei, pe atunci în vârstă de 11 ani. Nemulțumită că părinții nu i-au cumpărat un smartphone și o trusă de machiaj, copila a afirmat la școală că este abuzată acasă. Iar sistemul suedez a reacționat imediat.
RecomandariDrama militarilor izolati pe frontul de est. Cifrele care arata adevarata față a razboiului din UcrainaDar lucrurile au luat o turnură absurdă. Deși poliția a stabilit rapid că faptele nu se confirmă și că a fost doar o răzbunare infantilă, asistența socială a refuzat să închidă dosarul. Părinții au rămas fără copii.
Pe baza datelor furnizate de Antena3 într-o relatare recentă, situația fetelor s-a degradat constant. Tiana este mutată de la o familie de plasament la alta din decembrie 2022, în timp ce sora ei mai mare se află într-un centru psihiatric.
Mărturiile din sistem și reacția autorităților
Fetele cer cu disperare să revină în România.
„Socialul mi-a distrus viaţa. Eu n-am cuvinte să spun câte de mult mi-au distrus viaţa. Şi eu chiar vreau acasă, chiar vreau acasă.” – Sara, 14 ani
Și totuși, vocea lor pare ignorată complet la Stockholm. Daniel Samson, tatăl minorelor, denunță abuzurile sistemului suedez, avertizând asupra riscurilor medicale iminente pentru fiica sa cea mare.
„Autorităţile suedeze, literalmente, ne-au răpit două fețe în timpul orelor de la şcoală, pe baza unor acuzaţii care, la câteva zile, s-au dovedit a fi nefondate.” – Daniel Samson, tatăl fetelor
Ultima dată când familia a putut comunica video cu fetele a fost în decembrie anul trecut. De atunci, a urmat o tăcere totală. Mii de oameni au ieșit în stradă la Suceava pentru a susține familia Samson. un protest local nu schimbă legile din Suedia, însă presiunea publică forțează o reacție de la București.
RecomandariNava cu ajutoare din Mexic ajunge în Cuba. Tensiuni geopolitice cu SUA.Risc iminent de adopție forțată
Aici intervine componenta diplomatică. Senatorul Titus Corlățean a adus în atenție intenția autorităților suedeze de a șterge practic trecutul românesc al minorelor, un demers fără precedent juridic clar.
„S-a ajuns la ajuns la o decizie luată de autorităţile socialului, cum spun ei în Suedia, de a rupe total relaţiile dintre părinţi şi copii, de a schimba identitatea fetelor, de a le schimba numele, în vederea, foarte probabilă, a unei încredinţări spre adopţie, în condiţiile în care, subliniez, este vorba despre cetăţeni români şi exclusiv cetăţeni români, fetele au cetăţenie română, nu sunt suedeze. Nu au cetăţenie suedeză şi statul suedez le reţine abuziv împotriva statului de cetăţenie România.” – Titus Corlățean, senator
Mingea este acum în terenul Ministerului Afacerilor Externe și al misiunii diplomatice române de la Stockholm. Dacă Bucureștiul va activa mecanismele consulare de urgență pentru repatrierea minorelor înainte ca justiția suedeză să finalizeze procedura de schimbare a numelui și să aprobe adopția irevocabilă.






